La mine la țară, în fiecare an, trei sau patru bărbați în toată firea, printre care și tata, se strângeau într-o dimineață oarecare în curte, în jurul unei mese, își turnau țuică în pahare și priveau crunt pe sub șepci. Era clar și pentru un copil ca mine, cum eram pe atunci, că urmează să dea o luptă grea, bărbătească. După ce se matoleau puțin, ca să prindă curaj, dădeau năvală în cotețul porcului și îl trăgeau afară de urechi și de coadă, așa cum cărau țăranii pe vremuri, în pătură, televizoarele pe care le duceau la reparat. Animalul, buimac de somn, se lăsa dus unde voiau ei, ca un pensionar scos de PSD la vot sau la miting.
Ajunși cu porcul în afara cotețului, unul dintre bărbați se opintea și, cu o fentă dibace de judo, a la Mircea Badea, îl trântea pe animal la pământ, iar ceilalți îi legau iute picioarele cruciș - dreptul din față de stângul din spate și invers - și-l țineau așa, cu burta în sus.
Tehnicianul veterinar, care urmărea de la distanță toată povestea cu mâinile odihnindu-se peste burta enormă, ca un rege african, intra abia acum în scenă. Se apleca cu greu, oftând ca un acordeon vechi și lua de jos un lighenaș cu apă pregătit din timp de una dintre femei. Se apropia mândru de fundul animalului și se pornea să-l spele delicat la "ouă". Dacă până atunci porcul guițase somnoros și lipsit de chef, masajul testicular îl făcea să urle ca și cum era tras în țeapă. Era dovada vie că animalele au simțurile mai ascuțite decât oamenii și că nu le poți păcăli așa ușor: când cineva se poartă mizerabil cu tine un an întreg, îți aruncă lături să mănânci și te ține în jeg și ignoranță, iar într-o zi, pe nepusă masă, vine să te gâdile sub gușă și să te mângâie tandru pe la "ouă", e clar că ceva e putred la mijloc.
Și, într-adevăr, după ce-l clătea cu apă de câteva ori prin zona sensibilă, tehnicianul scotea un brici și, harșt, cresta pielea testiculelor porcului de jos până sus, apoi, surprinzător de rapid, le scotea afară și le răsucea cu două foarfeci, iar de aici până când le vedeai pe ambele aruncate într-un castron era cale de doar câteva minute. De atâta durere, porcul nu mai simțea mare lucru. Înceta să urle și gâfia ca o locomotivă veche. Știam că fără testicule, porcul nu va mai forța ușa cotețului dând să iasă afară, spre libertate, și nu va mai sări agresiv cu râtul la stăpâni, peste gard. Își va petrece tot restul scurtei și nefericitei sale vieți de prizonier fără dorințe sexuale, fără întrebări, fără vise și fără nerv, mulțumindu-se să moțăie în țarcul lui de doi metri pătrați, ca un pensionar care se uită la Antena 3 și halește orice informație i se aruncă.
Oamenii vorbeau prin sat că "fuduliile" ar fi cea mai gustoasă parte a porcului, dar niciunul dintre noi nu le gustase vreodată, pentru că tehnicianul le punea imediat într-o pungă, le băga în buzunar și le lua cu el acasă. Ăsta era prețul că ne castra porcii.
- D-aia are burta aia mare, că mănâncă numai "bunătățuri", mârâia mamaia pe sub basma, dar n-avea curajul să i-o spună în față.
N-ar fi avut tupeul s-o facă nici acum, dac-ar fi trăit, pentru că, cu timpul, tehnicianul a ajuns cel mai înrăit pesedist din sat. Omul care castra pe vremuri porcii scoate acum lumea la vot, bate curțile și amenință, voalat sau direct, bătrânii și bolnavii, face liste cu cei care depind de banii primăriei și le atrage atenția că-și pierd privilegiile dacă nu votează partidul. L-am văzut pe 26 mai, la alegerile europarlamentare, în poarta școlii din sat, unde venisem să votez, cum veghea așezat pe un scaun, sub un pom, la umbră, în fața unei măsuțe pe care și-o adusese de acasă. Își tot nota ceva într-un caiet studențesc, și un vecin mi-a spus că face liste cu cei care vin la vot, iar dacă vreunul dintre șomeri, bătrâni sau bolnavi nu ajunge la urne, pune mâna pe telefon și-l sună ca să-l mobilizeze.
La nivel mic, tehnicianul a rămas cu aceleași obiceiuri din tinerețe: poartă în buzunar "ouăle" celor care primesc ajutoare de la stat. Toată mașinăria se bazează pe logica strânsului de "ouă": bugetari angajați pe pile și ținuți în brațe de prefecți și de primari, oameni de afaceri care depind de contractele cu statul, o parte dintre pensionari, dintre bolnavi și șomeri - toți, oameni pe care PSD i-a castrat și le-a anihilat orice inițiativă.
Nu doar în afara partidului, ci și în interior lucrurile merg la fel. Că moțiunea de cenzură a picat astăzi, deși în PSD sunt multe găști care o detestă pe Dăncilă, demonstrează că și de acolo, de după gratii, Dragnea are putere asupra partidului și că ține în buzunar ouăle fragile ale multor pesediști.
Iar în timpul ăsta, PNL încearcă să ia voturi de la USR, iar votanții USR, corecți politic și intransigenți, dau de pământ cu Barna care s-a dus la Antena 3 încercând să atragă o parte din cei 3 milioane de oameni care cred că useriștii sunt drogați care vor să le răpească copiii, să le fure țara și să asmută homosexualii pe ei. Nu peste mult timp vor fi din nou alegeri, mai întâi prezidențiale și apoi parlamentare. Orban va mai face gafe precum cea cu IT-iștii, Turcan și Gorghiu ne vor demonstra, la fiecare ieșire în public, cât de plicticoasă și de asemănătoare cu stânga poate fi dreapta, iar useriștii, fără experiență politică, vor continua să provoace mânia votanților perfecționiști. Unii dintre ei nu-i vor mai vota pe useriști pentru că nu vor să-i mai lase să fumeze lângă copii sau pentru că nu le place pe la ce televiziuni vorbesc. Alții se vor lepăda de PNL, care a provocat-o la luptă pe Dăncilă și a pierdut.
Doar votanții PSD, cărora cei din opoziție nu le vor mai vorbi, de teamă să nu atragă mânia electoratului și să nu cumva să le pună embargo Orcan în Newsweek-ul despre care abia acum au aflat că există, vor veni ca de fiecare dată la vot în număr mare și vor pune ștampila, ca și până acum, pe trandafiri.
De ce? Pentru că tehnicianul veterinar va fi din nou acolo, în fața secției de votare, cu "punctele sensibile" ale alegătorilor în buzunar, amenințându-i că nu le mai plătește pensiile și salariile și că dacă vin la putere, liberalii le taie lefurile, iar useriștii le fură copiii și li-i fac cadou homosexualilor. Dragnea va mustăci și el după gratii cu degetul apăsat pe "ouăle" moi ale pesediștilor pe care i-a castrat pe rând în ultimii ani, ca și cum ar avea în mână o grenadă pe care ne-o va detona în față.
