Legenda spune că baba îngropase de-a lungul timpului sute de nevinovați în spatele castelului. Cum simțea că unul dintre "copiii" săi e fricos, leneș, apatic sau timid, doamna Stramann, baroneasa, nu stătea la discuții. Nemțoaica lua pușca din dulap și îl scotea din cărți. Treceau testele de foc și rămâneau în viață doar cei puternici, harnici și agresivi, care nu oboseau niciodată și nu se temeau de nimic. Puteau alerga o zi întreagă cu jumătate din talpă tăiată și intrau fără să comenteze în apa în care pluteau sloiuri de gheață, aducând de acolo orice li se cerea. Munceau din zori și până seara, ca și cum asta îi ținea în viață, și nu renunțau niciodată. Noaptea cădeau lați, iar a doua zi o luau de la capăt, și mai determinați. Și, într-adevăr, viața lor a depins de toate astea, de puterea de muncă, de curajul și de tenacitatea pe care bătrâna nemțoaică de viță nobilă le aștepta de la ei.
Fără să facă prea mult caz de asta, timp de 70 de ani, baroneasa Karin Stramann și tatăl ei au lucrat la un cyborg care să adune în el tot ce visase, de-a lungul anilor, nobilimea Europei pasionată de vânătoare. Așa a apărut linia de braci germani "Hege-Haus", considerați de mulți chinologi ca fiind cei mai complecși câini de vânătoare din toate timpurile. Până în 2004, când a murit Karin Stramann, canisa Hege-Haus a produs 855 de câini, dar se spune că în cimitirul baronesei se odihneau cel puțin încă tot atâția, care nu trecuseră testele de anduranță.
Recunosc că atunci când l-am cumpărat pe Aramis, în urmă cu trei ani, n-am știut că are sânge Hege-Haus. Pentru mine era doar un pui de brac german alb cu pete negre care se pișa pe parchet, dacă nu-l urcam cu mine în pat. Abia mai târziu, când a crescut, mi-am dat seama pe ce comoară am pus mâna și am înțeles ce-nseamnă să lucreze nemții la un proiect pe care să-l tot îmbunătățească timp de 70 de ani. Aramis muncește ca un robot o zi întreagă la vânătoare, în timp ce alți câini, de alte rase sau din alte linii, obosesc după câteva ore. Aduce rața chiar și dintr-o baltă în care jumătate din apă e înghețată și, după asta, nu caută un calorifer lângă care să se culce. Iese pe mal și se scutură de apă ca și cum ar avea o scamă în păr, după care își vede mai departe de treabă, fără să facă nazuri, alergând prin zăpadă și boscheți la sub zero grade. Nu se teme să scoată mistrețul mare cât vaca din stuf și nici să intre în cei mai ascuțiți mărăcini și să vină cu fazanul de acolo, chiar dacă se întoarce înțepat și plin de sânge.
Unii spun că Hege-Haus-ul e un animal mult prea agresiv, încăpățânat și greu de strunit, un câine dur, care încearcă să te domine, dar eu știu că e doar foarte serios și determinat și pune pasiune în tot ceea ce face, așa cum sunt toți nemții pe care îi cunosc. Toți, mai puțin unul, pe care l-am votat, în primul rând, pentru că e german și pentru că mi-am imaginat că va munci, neobosit și fără frică, zi și noapte pentru noi, ca un brac Hege-Haus scos în teren, la vânătoare.
Speram ca Iohannis să se lupte cu toate armele cu PSD-ul, să iasă tăios la atac atunci când e nevoie de el și să nu ajungem în situația ca, acum, copiii de trei ani fie obligați să stea în cap atunci când vine în vizită o cucoană care știe mai puțină carte decât ei. Îi înțeleg strategia lui Iohannis și știu că vrea să-i lase pe cei de la putere să ne mintă și să ne fure cât pot de tare pentru ca la viitoarele alegeri să-și rupă gâtul, iar el să iasă în avantaj, comparativ cu ei. Dar noi ce ne facem până la alegeri? Noi ce avantaje avem?
Strategia lui îmi amintește de o știre pe care am citit-o în presa anilor '90, cu o babă pe care o tot viola un vecin tânăr și bețiv. Femeia, șocată de ce i se întâmpla, s-a plâns la poliție, dar oamenii legii au spus că nu au probe împotriva violatorului și că nu pot lua nicio măsură. Dar mințile lor odihnite au născut o soluție ingenioasă, și anume să o "capcaneze" pe bătrână. Asta însemna să-i împrăștie femeii un praf special în zona genitală și să aștepte ca violatorul să lovească din nou. Abia apoi polițiștii ar fi mers la el să-l verifice dacă are urme de praf prin locurile intime, iar dacă ar fi avut, era clar, el era vinovatul. Nu mai țin minte cum s-a terminat povestea, însă România e acum în situația babei violate, pe care un neamț "strateg" și "inteligent" a capcanat-o pentru ca peste o vreme, la alegeri, să-l facă mat pe violatorul cu mustață.
În timp ce violatorii economiei își fac de cap, în România se scumpesc toate, inclusiv mâncarea pentru câini. De-aia sunt fericit că și neamțul meu, Aramis, doarme aproape toată ziua și sare, astfel, peste masa de prânz, iar asta mă ajută să fac economii. Se trezește dimineața, îl scot puțin afară, mănâncă și se bagă la somn până seara, când ies iar cu el afară, îi dau un castron de boabe, apoi se trântește pe parchet și adoarme. Însă în sezonul de vânătoare, când am nevoie de el, o dată, de două sau de trei ori pe săptămână, se transformă într-o bestie, de parcă l-ar fi restartat cineva, și aleargă pe câmp din zori și până se întunecă, indiferent cât de frig sau de cald e afară. Pentru zilele în care muncește cât zece câini la un loc își câștigă dreptul la somn în restul săptămânii, iar eu sunt atât de încântat de el, încât umblu în vârful degetelor prin apartament ca să nu-l deranjez.
"Ce făceai dacă nu mai putea să iasă din apa cu gheață?", m-a întrebat un prieten care a văzut un filmuleț cu Aramis aducând o rață împușcată dintr-un canal adânc. "M-aș fi băgat după el", i-am răspuns. Nu poți să nu intri în apă sau în foc după unul care intră în foc sau în apă pentru tine. La fel cum am fi intrat cu toții în apa înghețată și după Iohannis, dacă ar fi fost cu adevărat neamț în ultimii ani și dacă, luptându-se pentru noi, unii ar fi încercat să-l suspende.
Dacă m-aș întâlni vreodată cu Iohannis i-aș spune: "Domnule președinte, vă rog frumos, dacă nu puteți fi neamț tot timpul, încercați s-o faceți doar de câteva ori pe săptămână, ca bracul meu. Sau o dată pe lună ori, măcar, de câteva ori pe an, în momentele esențiale. Am văzut cu toții că vă place să dormiți și vă promitem că, în restul timpului, n-o să vă deranjăm prea mult. Altfel, tare mă tem că la următoarele alegeri, cu toată strategia dumneavoastră <<inteligentă>> de a ne <<capcana>>, va trebui să procedăm ca doamna Stramann, baroneasa, și să vă îngropăm, politic, bineînțeles, undeva în spatele castelului, pentru că ați fost prea lent, prea timid și prea apatic".
Pe undeva, ca să fiu sincer, ar trebui să-l înțeleg pe Iohannis și să n-am de la el așteptări atât de mari ca de la Aramis. La caracterul bracului meu au lucrat timp de 70 de ani baronii nemți, pe când pe caracterul lui Iohannis și-au pus amprenta "baronii" noștri locali de după '90 și comuniștii de dinainte. Iar la ai noștri merge și cu cârpăceli. Așa cum Becali a băgat, pe vremuri, ranga în ușa limuzinei lui nemțești, încercând s-o deschidă, slujbele ca bugetar timp de atâția și atâția ani i-au forțat balamalele robotului nostru și i-au stricat setările din fabrică, astfel că acum funcționează doar pe modul low.
Singurul lucru german puternic, rapid și de calitate pe care l-am văzut ieșind pe poarta Cotroceniului e Mercedesul negru, de 100.000 de euro, al președintelui.
