Măsura creșterii an de an a pragului salariului minim nu are numai efecte pozitive dorite, ba din contră, va genera efecte negative serioase în domeniul serviciilor de securitate privată. Atât angajații, cât și angajatorii, dar mai ales consumatorii de servicii și societatea în general vor resimți aceste efecte și iată de ce.
În primul rând, trebuie spus că, începând cu anul 2013, în sectorul securității private au fost desființate 29.000 de locuri de muncă și au crescut numărul contractelor cu timp parțial de lucru. Reducerea volumului de activitate s-a datorat scumpirii serviciilor de securitate, scumpire care la rândul ei este direct determinată de deciziile de creștere a nivelului minim al salariului garantat. Creșterea tarifelor la serviciile de securitate în urma majorării salariului minim este inevitabilă, deoarece în acest domeniu de activitate ponderea costurilor salariale este de aproximativ 80%-85% din totalul costurilor directe și indirecte și aproape în totalitate, agenții de securitate privată sunt încadrați la nivelul salariului minim.
În al doilea rând, trebuie spus că o creștere a salariului minim în fiecare an, fără o fundamentare sau economică sau justificată de creșterea productivității muncii, impredictibil, netransparent și subiectiv, face și mai grea planificarea bugetară și crește și mai mult dificultatea actualizării tarifelor contractuale. Mai mult, creșterea de pe o lună pe alta a salariului minim garantat face ca renegocierea tarifelor contractelor în derulare să fie foarte dificilă și anevoioasă și, de cele mai multe ori, beneficiarii de servicii preferă să impună reducerea volumului prestațiilor decât să mărească bugetul alocat securității. Cele mai mari firme din domeniul securității private au suferit pierderi financiare în ultimii ani și un număr semnificativ de astfel de societăți sunt în insolvență.
În al treilea rând, efectele negative ale creșterii costurilor de realizare a serviciilor de pază se resimt la scara întregii societăți, căci, prin reducerea numărului de agenți de securitate privată în urma acestor scumpiri a serviciilor, se reduce și contribuția industriei securității private la siguranța publică. Conform statisticilor, anual, agenții de securitate privată predau organelor competente între 15.000 și 18.000 de răufăcători surprinși în timp ce comit infracțiuni flagrante. Reducerea numărului de agenți de securitate înseamnă mai mulți răufăcători în libertate, cu o influență asupra nivelului criminalității și o degradare a climatului de siguranță publică.
Din păcate, efectele negative în contextul creșterii costurilor salariale în industria securității nu se opresc aici.
Sub presiunea unei competiții centrate pe reducerea costurilor, așa cum este cea din piața serviciilor de securitate, vor apărea cazuri în care, pentru a reuși să facă profit, unele companii ar putea fi tentate să nu mai respecte legislația în vigoare în domeniul muncii și al fiscalității. Este demonstrat că, în special așa numitul fenomen al „muncii la negru”, adică munca nedeclarată sau parțial declarată și fiscalizată, se află într-o relație de condiționare directă cu creșterile impuse ale costurilor salariale.
Deci, realitatea tristă este că un număr semnificativ dintre angajații din sectorul securității private vor îngroșa rândurile celor care vor lucra parțial sau total „la negru” după măririle nivelului salariului minim după 1 februarie 2017.
Creșterea salariului minim garantat pune și mai multă presiune pe companii serioase care respectă legea, își declară corect taxele, investesc în calitate, în asigurarea unor condiții decente de muncă pentru personalul de securitat, ajutând, indirect firmele „fantomă” care operează pe lângă limita legii.
Federația Serviciilor de Securitate și organizațiile profesionale și patronale membre, împreună cu organizațiile asociative europene din sectorul securității private, se preocupă permanent pentru creșterea, atât a nivelului profesional al angajaților și societăților din acest domeniu, cât și în educarea consumatorilor de securitate astfel încât aceștia să fie în măsură să distingă și să aleagă corect furnizorii care oferă cel mai bun raport dintre calitatea și prețul serviciilor în dauna celor care furnizează servicii de proastă calitate la prețuri nesustenabile din punct de vedere economic și legal.
Pe termen lung, #vestea bună# va duce la o serie de #vești rele#: desființarea de locuri de muncă, creșterea numărului angajaților plătiți la nivelul salariului minim, creșterea numărului contractelor cu timp parțial de lucru în dauna celor cu timp integral, stimularea fenomenului de muncă nedeclarată și parțial declarată care potențează evaziunea fiscală; îngreunarea accesului pe piața muncii a tinerilor și a persoanelor din categorii defavorizate.
Asigurarea unui standard de viață decent în România inclusiv prin garantarea unui venit minim din muncă este un obiectiv legitim și, într-adevăr, o astfel de preocupare la nivel politic și guvernamental nu poate să fie decât apreciată și salutată. Dar, în egală măsură, instituțiile statului trebuie să ajungă să fie suficient de capabile și determinate în aplicarea legii în mod egal și consistent și pentru a asigura cadrul necesar în care să poată exista și dezvolta pe baze sănătoase un mediu de afaceri prosper, indispensabil pentru o societate democratică.
Gabriel Badea este Președintele Federației Serviciilor de Securitate.
