Săptămâna trecută INS a comunicat că în primul trimestru din acest an economia a înregistrat o creștere de 6,5% față de primul trimestru din 2021. Un economist important a reacționat arătând că estimarea INS este nerealistă, întrucât cea mai mare parte a creșterii economice vine din câteva sectoare unde, conform INS, prețurile au scăzut. În realitate, INS ar subestima masiv creșterea prețurilor, ceea ce îi permite să determine o creștere exagerată a volumului de activitate. Opinia economistului respectiv a fost larg preluată în presa economică. Vă propun să aruncăm o privire peste sectoarele „cu probleme” și să punem lucrurile în context geografic și istoric. La finalul analizei, calculele INS privind creșterea economică apar ca fiind încă și mai ciudate.
Conform datelor INS, creșterea volumului de activitate din următoarele patru sectoare reprezintă 85% din creșterea PIB în T1 2022 față de T1 2021: (1) Informații și comunicații, (2) Tranzacții imobiliare, (3) Activități profesionale și servicii administrative, (4) Comerț, transport, hoteluri și restaurante. În aceste patru sectoare s-a înregistrat, potrivit INS, deflație sau o inflație minoră, ceea ce a determinat, strict matematic, creșterea producției.
Contextul geografic: știați că România este campioana Europei la… deflație în IT, imobiliare și servicii administrative?!
Să punem datele comunicate de INS în contextul Uniunii Europene. Eurostat ne oferă indicii de preț pentru toate statele europene, astfel încât putem să facem această comparație.
Ei bine, conform Eurostat, deflatorul comunicat de România pentru sectorul „Informații și comunicații” referitor la perioada T1 2021 – T1 2022 este cel mai mic din UE și negativ. Cu alte cuvinte, din primăvara anului trecut până în primăvara aceasta România deține recordul european la scăderi de prețuri în sectorul IT&C: -9,6%. De menționat și că este singura țară din Europa Centrală și de Est unde s-ar fi înregistrat această ieftinire, cu excepția Sloveniei, unde însă ieftinirea este imperceptibilă (-0,2%). Iată graficul:
În ceea ce privește tranzacțiile imobiliare, vedem că România este tot pe primul loc în Europa la ieftiniri, variația prețurilor fiind și aici negativă: -2,8%. România este (și) la acest capitol caz unic în Europa Centrală și de Est.
În sectorul activităților profesionale, științifice, tehnice și al serviciilor administrative, România este tot pe primul loc în UE la deflație, de asemenea caz unic în Europa de Est. În acest sector, pe parcursul ultimului an INS a măsurat o ieftinire de 12,5%, de departe cea mai mare din Europa.
Ca un rezumat parțial, din aceste trei sectoare, unde INS spune că s-a înregistrat deflație, ba chiar cele mai mari ieftiniri din Europa, provine aproape jumătate din creșterea economică anunțată oficial (cele trei sectoare contribuie cu 2,9 p.p. la creșterea totală de 6.5%).
Cum au evoluat prețurile în importantul sector al „comerțului, transporturilor, depozitării, și Horeca”? INS a anunțat că prețurile au crescut cu 3,2%, o inflație minoră, care situează România pe locul al doilea în Europa Centrală și de Est, după Slovenia.
Vedem, așadar, cum în domenii ale economiei care reprezintă 40% din PIB și care explică aproape în totalitate creșterea surprinzătoare de 6,5% anunțată de INS, statistica oficială arată că s-au înregistrat ieftiniri ale produselor/serviciilor sau scumpiri minore. Asta în timp ce tot statistica oficială ne anunța, la finalul lunii martie, o creștere a prețurilor bunurilor de consum de 10%, o rată a creșterii prețurilor producției industriale de 51% și o creștere a salariilor în ansamblul economiei de 11% – dinamica salariilor fiind peste medie în sectoarele care ne interesează în mod particular, după cum urmează: IT&C – 15%, tranzacții imobiliare – 14%, activități profesionale – 13%, comerț – 13%, transporturi – 8% și Horeca – 18%. Care să fie explicația pentru faptul că toți indicatorii de cost și prețuri arată inflație semnificativă, cu excepția deflatorilor folosiți la calculul PIB, care arată scăderi?!
Contextul istoric
Din perspectiva evoluției prețurilor, trei dintre sectoarele discutate mai sus au avut cel „ieftin” început de an din ultimul deceniu. Trebuie să mergem înapoi în timp până în anii 2012-2013 pentru a găsi un prim trimestru în care prețurile produselor/serviciilor din domeniile IT&C, tranzacții imobiliare și activități profesionale să fi înregistrat o rată anuală de scădere oarecum comparabilă. La vremea respectivă, ne amintim, economia încă resimțea durerile crizei din 2009-2010, un bun exemplu reprezentându-l prețurile imobiliarelor, care s-a situat pe un trend descrescător până în anul 2014. În schimb, dinamica măsurată în prezent de INS sfidează intuiția, deoarece în primul trimestru din acest an România, departe de a fi pe un trend desinflaționist ca în trecut, înregistra deja o rată a inflației nemaiîntâlnită din anii 2004-2005.
În concluzie:
Îmi amintesc de Bismark, care spunea că „legile sunt precum cârnații; mai bine nu te uiți cum sunt făcute”. Cred că putem prafraza în statistică – asta dacă trecem cu vederea că despre statistică s-au spus vorbe chiar severe.
