Pachetul de măsuri fiscale pregătit de către Guvern ar aduce venituri la bugetul statului reprezentând circa 1% din PIB, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale. Aproximativ jumătate din sumă, circa 0,5 pp, provine din taxa pe cifra de afaceri, numită și taxa de solidaritate, asupra căreia sunt disensiuni între principalele două partide de guvernare, PSD și PNL. FMI, la finalul unei misiuni anuale de evaluare, recomandă autorităților române să crească veniturile statului cu cel puțin 2% din PIB prin măsuri fiscale cum ar fi eliminarea scutirilor de impozite pentru unele categorii de persoane, a impozitării speciale la nivel redus pentru unele venituri, cum sunt cele din dividende, precum și închiderea unor breșe în legislația fiscală, inclusiv utilizarea excesivă a sistemului de microîntreprindere. La acestea s-ar putea adăuga taxarea mai aproape de valoarea reală a proprietăților, precum și taxarea emisiilor de carbon.
FMI prezintă o listă cu exemple de măsuri pentru creșterea veniturilor statului, însumând peste 2,5% din PIB. În timp ce curățarea de excepții a bazei impozabile ar aduce un impact pozitiv pe venituri de 1,25% din PIB, FMI menționează și impozitarea progresivă pentru venituri mari, dar fără să aprecieze un impact. Aceasta ar putea aduce venituri suplimentare și ar mai reduce din inegalitatea veniturilor în România, potrivit instituției. PSD susține de mai mult timp trecerea la impozitare progresivă, dar în prezent nu s-a considerat fezabilă această variantă, având în vedere că sunt categoriil mari de persoane care au regimuri de taxare speciale, foarte reduse, în timp ce munca pe salrii, principala țintă a progresivului, are deșa o povară fiscală, nu doar impozit, de peste 40%. PNL se opune cotei progresive.
Întrebat dacă România ar trebui să implementeze impozit progresiv încă din 2023, șeful misiunii FMI, Jan Kees Martijn, a afirmat că ar fi dificil pentru autorități să ia această măsură de anul viitor.
"Subliniez nevoia pentru curățarea bazei de taxare ca o prioritate și ca ceva care poate fi făcut și trebuie făcut în primul rând. Credem că în 2023 trebuie făcute progrese importante când vine vorba de curățarea bazei de taxare. Dar implementarea progresivității aduce provocări pentru colectarea de taxe. Nu este ușor să o faci imediat, pentru că necesită ca autoritățile fiscale să înțeleagă tipurile de venituri. Ar putea fi dificil ca progresivitatea să fie implementată în 2023”, a spus Martijn.
O misiune a FMI s-a aflat la București, în perioada 30 mai - 10 iunie, pentru consultările anuale derulate în baza articolului IV.
După o recuperare solidă, România se confruntă cu impactul războiului din Ucraina și cu accelerarea inflației. În plus, România se confruntă cu aceste probleme dintr-o poziție fiscală slabă, transmite FMI.
"Măsuri pentru atenuarea impactului creșterii rapide a prețurilor, în special la energie, ar trebui să fie temporare și țintite către persoanele cele mai vulnerabile, pentru a limita impactul bugetar și pentru nu împiedica diminuarea consumului de energie. Pentru consolidare fiscală și pentru a susține împrumuturile pentru finanțarea deficitului, trebuie introduse fără întârziere măsuri pe termen mediu. Acestea ar trebui să includă reforme fiscale pentru a asigura că toată lumea contribuie corect. De asemenea, trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura că sunt folosite eficient toate fondurile disponibile în PNRR. Politica monetară ar trebui să vizeze ferm aducerea inflației și a așteptărilor privind inflația în banda de variație a BNR, în timp ce politicile privind sectorul financiar trebuie să mențină capacitatea financiară a sistemului bancar", potrivit unui comunicat al FMI
Activitatea economică pe termen mediu va fi determinată de rezultatele războiului din Ucraina. Dacă nu va avea loc o escaladare, creșterea econoimică se va tempera la 3,5% - 4,5% în 2022 și 2023. Inflația anuală este așteptată la o medie de 12,5% în 2022 și în jurul a 10% în 2023, ca urmare a impactului intern al prețurilor înregistrate pe piețele globale de energie și alimente.
Incertitudinile privind aceste prognoze sunt ridicate, notează FMI.
Priorități în ce privește politicile statului
Administrarea șocului prețului energiei
Măsurile de compensare ar trebui să atenueze impactul pentru persoanele vulnerabile, dar și să stimuleze eficientizarea consumului. Costurile plafonării prețurilor și sprijinul acordat consumatorilor vulnerabili sunt estimate să fie compensate de veniturile statului din sectorul energetic, de la companii de stat și din taxe.
Autoritățile trebuie să se asigure că sistemul de compensare a distriobuitorilor funcționează eficient, pentru a a evita blocaje de cash-flow ale acestora. De asemenea, ar fi util să înceapă să crească plafoanele din martie 2023, pentru a evita un șoc în ce privește prețul și pentru a promova efciența consumului de energie.
În perspectiva unor viitoare șocuri, orice măsuri trebuie fiscale de sprijin trebuie să fie bine țintite către gospodăriile vulnerabile.
Politica fiscală
Vor fi necesare măsuri ample pentru a reface spațiul fiscal și pentru a face față deteriorării condițiilor de finanțare. Intenția autorităților de a reduce deficitul la 5,8% în 2022 este binevenită, însă misiunea FMI estimează un deficit de 6,75% pe baza actualelor politici. Odată cu îmbunătățirea colectării taxelor și încheierea măsurilor temporare de sprijin, deficitul este estimat să se tempereze pe termen mediu, dar datoria statului va continua să crească.
Trebuie să continue eforturile de modernizare a ANAF, inclusiv prin digitalizare și servicii mai bune pentru contribuabili. Aceste măsuri nu vor fi suficiente pentru a reface sustenabilitatea fiscală.
Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil sub 3% din PIB și pentru a stabiliza datoria, ar trebui implementate pe partea de venituri măsuri cu un impact de cel puțin 2% din PIB.
- Impozitul pe venitul persoanelor fizice - Sistemul fiscal este complicat de scutiri pentru diferite sectoare, tratamente speciale (inclusiv impozitul redus pe dividende), breșe în legislația fiscală (inclusiv prin folosirea regimului de microîntreprinderi), care afectează grav eficiența și corectitudinea acestuia. Remedierea acestor probleme ar aduce la buget 1,25% din PIB. Introducerea impozitării progresive pentru cei cu venituri mai mari ar putea aduce venituri suplimentare și ar mai reduce din inegalitatea veniturilor în România.
- TVA - Eficiența sistemului de TVA este printre cele mai reduse din România. Îmbunătățșirea colectării TVA spre media UE prin extinderea bazei și eficientizare, inclusiv prin întărirea administrării, suplimentar față de ce este planificat, ar putea aduce venituri de 1,5% din PIB.
- Taxarea proprietăților - Reforme pentru creșterea bazei impozabile, pentru a a stabili valoarea mai aproape de cea de piață, ar putea genera circa 0,25% din PIB.
- Taxarea emisiilor de carbon - Taxarea emisiilor de carbon, odată ce a fost depășită această perioadă de creșteri de prețuri, ar putea reprezenta o sursă suplimentară de de venituri și ar ajuta la tranziția României către energie verde. Astfel de venituri ar putea fi utiulizate pentru a reduce impozitarea veniturilor persoanelor cu venituri mici.
Cheltuielile pentru pensii și salarii din sectorul public trebuie să devină mai predictibile. Reformele prevăzute în PNRR referitor la pensii ar trebui implementate rapid. Salariile din sectorul public ar trebui, de asemenea, stabilite într-un mod predictibil, ținând cont de impactul asupra salariilor din sectorul privat și asupra competitivității. Trebuie întărită bugetarea multianuală.
