Criticată de analiști pentru lentoarea cu care desfășoară procesul de vânzare a activelor, ExxonMobil a angajat banca americană de investiții Jefferies pentru a intermedia înstrăinarea participațiilor pe care le deține în zăcămintele din Norvegia, pe care estimează să obțină 4 miliarde de dolari, susține Reuters, citând surse din domeniul bancar.
În luna iunie, Exxon a anunțat că scoate la vânzare portofoliul său din Norvegia, care cuprinde participații minoritare în peste 20 de zăcăminte, și care sunt operate de producătorul local Equinor și gigantul britanico-olandez Royal Dutch Shell.
Exxon a efectuat o mișcare similară și în România, unde, potrivit mai multor surse, și-a informat atât partenerul, OMV Petrom, cât și guvernul și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în legătură cu intenția de a-și vinde fie participația, fie direct compania care deține participația la Neptun Deep.
Apelarea la o strategie similară, la o bancă de investiții în vederea intermedierii vânzării, ar putea explica și surpriza și chiar scepticismul cu care piața autohtonă a primit vestea retragerii Exxon din Marea Neagră, nici măcar partenerul OMV Petrom nedorind să confirme existența unei scrisori oficiale a companiei americane în acest sens.
Reuters, care citează trei surse bancare, susține că Exxon a angajat banca americană Jefferies pentru a accelera vânzarea participațiilor din Norvegia, piață pe care este prezentă de mai bine de 125 de ani.
Potențialii cumpărători ar urma să primească o prezentare a activelor disponibile spre sfârșitul lunii august.
Potrivit Reuters, Exxon și Jefferies au refuzat să comenteze informația.
Mai multe companii de investiții, printre care și Okea, dar și producători independenți, precum Aker BP și DNO, au anunțat că doresc să-și extindă portofoliul de active din Marea Nordului.
Și Var Energi, deținută în comun de Eni și fondul de investiții norvegian HitecVision, sar putea arăta interesată, după ce a cumpărat anterior active din Norvegia de la Exxon în 2017, a afirmat o sursă citată de Reuters.
Structura acționariatelor zăcămintelor offshore din Marea Nordului, mature, care au început producția în anii ’70, a suferit o schimbare considerabilă în ultimii ani, marii producători fiind înlocuiți de unii jucători mai mici, care susțin că mai pot exploata, prin mijloace mai puțin convenționale, cantități suplimentare de petrol și gaze din respectivele zăcăminte.
Chevron a renunțat anul trecut la ultima sa participație din Marea Nordului, în timp ce ConocoPhillips operează încă Ekofisk, prima mare descoperire de petrol din Norvegia.
Vicepreședintele Exxon, Neil Chapman, a recunoscut, într-o prezentare efectuată în fața analiștilor, că suma pe care compania estimează că o va încasa din vânzarea de active, 15 miliarde de dolari până în 2021, “este una riscantă”. “Anticipăm ca pe unele dintre activele puse pe piață la vânzare să nu obținem un preț care să reflecte valoarea pe care noi o estimăm. Suntem în discuții în vederea vânzării și altor active, pe care nu le-am făcut publice, și, deci, pe care nu le-am enumerat în lista din prezentare”, a declarat Chapman.
Vânzarea participației Exxon la Neptun Deep ar putea fi însă una și mai dificilă, majoritatea tranzacțiilor din upstream din ultimi ani vizând zăcăminte deja productive sau aflate în fază de dezvoltare. În ultimii doi ani, doar 3,5%, în 2017, respectiv 7,5%, în 2018, din totalul valorii tranzacțiilor din upstream la nivel global, au reprezentat vânzări de active în fază de explorare/descoperiri, cum este cazul Neptun Deep.
Producția netă a Exxon Mobil din câmpurile din Norvegia a fost în 2017 de aproximativ 168.000 de barili echivalent petrol (bep) pe zi. Comparativ, recent, șeful diviziei upstream a OMV, Johann Pleininger, estima că, în cazul în care ar începe producția la Neptun Deep, compania sa, care deține 50% din proiect, ar beneficia de o majorare a producției cu 70.000 de bep pe zi.
