Isărescu: Cu venituri fiscale de sub 30% din PIB nu poți să faci autostrăzi și să ai și educația și sănătatea puse la punct. E o problemă cantitativă

Guvernatorul Băncii Naționale a României revine cu noi critici la adresa politicii fiscal-bugetare, bazată prea mult pe stimularea consumului. Mugur Isărescu spune că s-au creat așteptări la nivelul întregii societăți de creștere a veniturilor, iar pe de altă parte veniturile fiscale sunt prea reduse pentru a putea susține dezvoltarea infrastructurii și asigurarea serviciilor de bază.

Isărescu spune, din nou, că politica de creștere a salariilor a fost una „exagerată” și acum a dus la adâncirea dezechilibrului extern prin creșterea rapidă a importurilor.

„S-a creat această anticipație, la nivelul întregii societăți, de venituri sporite. Dacă vă duceți pe la țară, cum mă duc și eu, toată lumea vrea venituri mai mari. Aceasta este o realitate socială, cum o temperezi, sufli în ea? Este și an electoral”, explică Isărescu, care adaugă și că ponderea cheltuielilor cu salariile și pensiile a ajuns la 70% din buget.

Guvernatorul adaugă că bugetul de stat, care urmează să fie rectificat, este unul „tensionat” și că există o problemă, în principal, de încasări.

CITEȘTE ȘI BNR a menținut la 4,2% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a crescut-o ușor pe cea pentru 2020

„Veniturile fiscale sunt sub 30% din PIB. Păi cu 30% din PIB din ce mai faci autostrăzi, îmbunătățești infrastructura feroviară, să dau numai două exemple, și să ai și un sistem de sănătate și de educație bine pus la punct?! Nu sunt venituri suficiente. Este o problemă cantitativă, nu ai cum să împarți”, explică Isărescu.

În 2018, veniturilor fiscale au reprezentat 26,7% din produsul intern brut, la care se adaugă venituri nefiscale până la 32% din PIB. În Uniunea Europeană, media a fost anul trecut de 39,9%, respectiv 45%.

Cheltuielile de la bugetul de stat au fost, însă, mai mari, pentru că se adaugă și deficitul de 3% din PIB, finanțat prin împrumuturi. De altfel, începând cu 2016 deficitul bugetar a fost la circa 3%, limită peste care se declanșează procedura de deficit excesiv.

„Îți trebuie o viziune pe termen lung. Nici nu te cred cei cu care discuți dacă spui că ai un deficit fiscal scăzut și n-ai făcut aia, n-ai făcut aia, le-ai amânat pe toate. Că vin și îți calculează: cât te costă să treci cu o autostradă Carpații? Cu una, nu cu patru! Unde ai banii ăștia prevăzuți? Păi o să fie cândva...”, arată Isărescu.

Banca centrală vede o presiune asupra inflației din cererea ridicată din economie și estimează că inflația de bază va ieși și ea din coridorul țintă de 1,5-3,5%, după ce rata inflației este estimată să fie la 4,2% la finele anului.