Într-o țară unde turismul este declarat ramură prioritară strategică a economiei naționale de peste un sfert de veac, s-a ajuns în situația paradoxală, însă "originală", să avem cui, să avem unde, să avem de ce, să avem cu ce, însă să nu (mai) avem cu cine să furnizăm servicii în domeniul industriei ospitalității, a declarat pentru Profit.ro Paul Mărășoiu, consultant senior în turism. El spune că industria ospitalității din România a intrat deja într-o criză cronică de resurse umane.
În ultimii ani, afirmă Paul Mărășoiu, piața locală a muncii nu mai este în măsură să furnizeze nici măcar numeric personalul necesar, și cu atât mai puțin personal calificat. Anul acesta, continuă el, lipsa de personal operativ în domeniului turismului a fost de cel puțin 30%, acest nivel fiind limitat numai pentru că s-a folosit și personal care în urma cu cinci ani, în mod normal, nici nu era considerat apt pentru servicii. "În realitate, domeniului îi lipsește circa 50% din personalul calificat necesar, din nefericire incluzând și poziții de coordonare departamentală, dar și cele de management", mai spune consultantul.
El susține că, deși în 2016 România a beneficiat de un context de piață prielnic creșterii circulației turistice în țară, având șansa unor condiții meteo favorabile, înregistrând creșteri "rezonabile" în volum, totuși a fost cel mai dificil sezon estival pe care România l-a avut vreodată, din perspectiva resurselor umane.
CITEȘTE ȘI Confesiunile unui director de hotel all inclusive "Problema noastra este una cu mult mai gravă, mai profundă si de prea lunga durată la nivelul întregii națiuni: lipsa educației. După peste un sfert de veac de decădere în toate planurile, cea mai îngrijorătoare, am putea spune chiar înfricoșătoare din perspectiva viitorului, a fost ignorarea unei nevoi esențiale pentru evoluția oricărei națiuni : educația", crede Mărășoiu. Evaluarea unui aplicant pentru angajare în domeniul serviciilor este, după cum afirmă consultantul, un exercițiu care îți poate da măsura reală a profilului unor generații.
El mai spune că în România, cu fiecare an care a trecut, exercițiul evaluării aplicanților pentru locuri de muncă în turism devine tot mai trist, "dureros chiar, constatând cât de jos am reușit să cădem la nivelul principiilor și valorilor individuale". Mărășoiu a constatat că sunt deja generații în care mult prea mulți tineri cu greu pot lega coerent două propoziții, pot face câteva calcule și pot comunica cursiv, neavând nicio noțiune de cultură generală, de comportament și de relații cu semenii.
"Anul acesta, însă, toată această nemărginită tristețe în urma interviurilor de angajare s-a diminuat major... pentru că și interlocutorii s-au redus semnificativ. Anul acesta, puțini tineri din generațiile ultimilor trei-cinci ani au mai aplicat sau, dacă au făcut-o, nu a fost pentru a-și găsi un loc de muncă stabil, ci <<ca să facă repede un ban>>", a mai spus el. Chiar și selectați cu greu, mulți renunță după numai câteva zile, motivând că pentru ei sunt prea multe reguli de respectat, că opt ore durează prea mult și că banii se încasează doar o dată pe lună. Mărășoiu povestește că tinerii se mai plâng și că 1.500 de lei net este un salariu prea mic "pentru cineva care nu știe să facă absolut nimic".
