România a fost importator net de energie de la începutul anului, companiile autohtone importând în luna februarie câte o treime din necesarul acoperirii consumului din statele vecine: Ungaria, Serbia și Ucraina. Singurul stat în raport cu care România a avut un statut de exportator net a fost Bulgaria.
Începând cu mijlocul lunii martie, cu impunerea stării de urgență și cu intrarea economiei și populației în carantină, consumul intern de electricitate s-a redus cu aproximativ 10%. Drept urmare, dacă în februarie România importa din Ungaria, piață cu care este cuplată, o cantitate (147,5 GWh) de două ori mai ridicată decât cea exportată (74,4 GWh), în martie situația s-a inversat și ca urmare a producției mai ridicate de energie eoliană.
Astfel, în martie, România a exportat în Ungaria 167,4 GWh și a importat 61,5 GWh, ceea ce ar putea sugera că cererea (și implicit, activitatea economică) din statul vecin nu a scăzut atât de accelerat precum cea din România.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit datelor reglementatorului maghiar din domeniu, MEKH, în cea de-a doua lună a acestui an România a importat din Ungaria 33%, din Ucraina, 32%, iar din Serbia, 35% din volumul total importat.
EVOLUȚIA PRODUCȚIEI ȘI CONSUMULUI DE ELECTRICITATE DIN FEBRUARIE ȘI DIN ULTIMUL AN (Sursa: MEKH)
Ca urmare a evoluției prețurilor pe piața pentru ziua următoare, care stabilesc poziția de importator/exportator net, în 62% din intervalele orare ale lunii februarie, Ungaria a exportat curent în România.
Și asta în pofida faptului că ponderea energiei regenerabile (cu preț redus) din România în total producție s-a majorat în februarie la 41%, cu 7 puncte procentuale peste cea aferentă lunii ianuarie și cu 4 puncte procentuale peste cea aferentă aceleiași luni a anului trecut.
Ponderea energiei electrice produse din hidrocarburi (cel puțin teoretic, mai scumpă), în schimb, s-a redus cu 7 puncte procentuale față de cea aferentă lunii ianuarie și cu 6 puncte procentuale peste cea aferentă aceleiași luni a anului trecut.
Statutul de importator net al României poate fi explicat prin faptul că prețul de pe piața pentru ziua următoare a fost cel mai ridicat din regiune în lunile ianuarie și februarie.
România a importat, în luna ianuarie, o cantitate de 0,795 TWh, cu 48,6% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Exportul de energie electrică s-a majorat la rândul său, ajungând la 0,5 TWh în creștere cu 147%. Cu toate acestea, România a avut o poziție de importator net în raport cu statele vecine, nivelul importurilor fiind superior celui al exporturilor.
Cele mai recente date ale ANRE arată că în prezent România are o capacitate de producție de aproximativ 20 mii MW, după Autoritatea a retras în ultima parte a anului trecut și anul acesta licențe pentru unități de producție însumând peste 3.000 MW.
România și-a dublat aproape anul trecut importurile de energie electrică, de la 2,8 la 5,45 TWh, iar acestea au ajuns să acopere aproape 10% din consumul net de electricitate al țării, față de sub 5% în 2018, în condițiile în care producția internă a scăzut cu aproape 8%, la 56 TWh, iar consumul s-a diminuat cu numai 1,2%, la 57,5 TWh. "Astfel, anul trecut s-a consemnat creșterea semnificativă a fluxurilor fizice de import pe liniile de interconexiune cu Serbia (142,8%, +316 GWh), Ungaria (235%, +1.382 GWh) și Ucraina (150,2%, +1.213 GWh) (...)", se arată în raportul preliminar pe 2019 al operatorului de transport și sistem Transelectrica.
În toamna anului trecut, Transelectrica a avertizat că România riscă să ajungă în 2 ani în situația de a nu mai avea nici de unde să importe energie electrică pentru a-și asigura consumul intern dacă investițiile promise în capacități noi de producție nu vor fi realizate. Potrivit unei analize a operatorului de sistem, "pentru anul 2022 se înregistrează o lipsă de capacitate de producere în sistemul energetic național, în raport cu cererea de consum, de 1.799 MW, iar pentru anul 2027, o lipsă de capacitate de producere de 2.512 MW”.
