Fondul american JC Flowers l-a instalat ca președinte al Consiliului de Administrație al Piraeus Bank România, sucursală a băncii elene Piraeus pe care a cumpărat-o la finele anului trecut, pe Nicolae Dănilă, fost președinte executiv al Băncii Comerciale Române. Recent, și britanicul Dominic Bruynseels, fostul CEO al BCR, a fost cooptat de americani.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Dănilă a primit un mandat de 4 ani ca șef al CA la Piraeus Bank România.
Nicolae Dănilă a fost administrator special al Bancorex pentru câteva luni în 1999, când era consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, iar ulterior a fost președinte executiv al BCR, pentru 8 ani, în intervalul 1999-2007.
Până în octombrie 2014 a fost și membru al CA al BNR.
Nicolae Dănilă a fost și printre cei care au condus sucursala din București a Chase Manhattan Bank în anii '70, în regimul comunist. El a ajuns să fie promovat în timp în instituția financiară la care a început să lucreze încă din anul absolvirii facultății, 1976, an când banca se numea Manufacturers Hanover Trust.
Chase Manhattan Bank era condusă în anii 70 de David Rockefeller, bancher extrem de influent, care a cultivat o relație cu Nicolae Ceaușescu, întâlnindu-se cu dictatorul român la vizitele acestuia în SUA, fiind, de asemenea unul dintre susținătorii acordării clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România. La începutul anilor 90, Chase Manhattan a fuzionat cu Chemical Bank, cea care incorporase Manufacturers Hanover Trust, prima bancă americană care deschisese un branch în blocul comunist, în 1974, alegând pentru aceasta Bucurestiul. La ceremonia de inaugurare a participat și CEO-ul băncii-mamă, Gabriel Hauge, de asemenea o voce importantă a lobby-ului de business de pe lângă Congresul SUA pentru acordarea clauzei națiunii celei mai favorizate României și unul dintre bancherii care a avut întâlniri cu Ceaușescu. Primul rezident manager al sucursalei americane, în 1974, a fost americanul Rino Raicovich, condamnat anul trecut la trei ani și jumătate de închisoare, alături de Sorin Ovidiu Vîntu și de alte persoane, în dosarul Petromservice.
Grecii erau presați de angajamentele în fața Comisiei Europene să vândă afacerile din afara peninsulei, după ce europenii au împrumutat statul elen cu fondurile necesare salvării sistemului bancar.
La 30 septembrie, Piraeus Bank România avea active totale de 1,5 miliarde de euro, 99 de sucursale, 1.300 de angajați și 150.000 de clienți activi.
J.C. Flowers are un capital de 15 miliarde de dolari, investit în 50 de companii în 17 țări în industrii precum cea bancară, de asigurare și reasigurare, precum și alte firme din domeniul finanțelor. Firma cu capital privat a lansat trei fonduri de plasamente private până acum, de la înființarea sa în 1998, de către bancherul J. Christopher Flowers, fost partener la Goldman Sachs.
Recent, Piraeus Bank, cea mai mare bancă elenă după active, a ajuns la un acord pentru vânzarea operațiunilor bancare și de leasing din Serbia, în cadrul unui program prin care urmărește să își reducă expunerea pe piețele externe, inclusiv în România.
Piraeus a anunțat încă din luna iunie că va renunța la operațiunile din Serbia, România, Bulgaria, Ucraina și Albania, în cadrul unui plan de restructurare agreat cu Comisia Europeană.
Situația băncii grecești nu este una fericită în România, care în 2015 a pierdut aproape un sfert din depozitele clienților, în mare parte din cauza temerilor propagate de problemele cu care se confruntă în continuare în piața de origine, Grecia. Banca a intrat într-un proces drastic de restructurare începând cu 2015, în vederea vânzării, și a redus cu jumătate portofoliul de credite din România.
Sistemul bancar elen este dependent de finanțarea de urgență de la Banca Centrală Europeană, prin intermediul Băncii centrale e Greciei. Testele de stres finalizate în 2015 de BCE indicau un deficit de capital de 14,4 miliarde de euro, pe care băncile îl vor acoperi prin împrumuturi și emisiuni de acțiuni.
Aceasta nu este prima tentativă a J.C. Flowers de a prelua Piraeus România. Fondul a negociat și pentru cumpărarea băncii Carpatica, dar discuțiile au eșuat după ce acesta nu a mai vrut să subscrie la majorarea de capital. J.C. Flowers voia să preia Carpatica doar alături de Piraeus Bank, pentru a face o bancă de top 10 în piața locală.
Americanii ar fi trebuit să investească peste 100 de milioane de lei în capitalul Băncii Carpatica, banii necesari pentru a crește solvabilitatea băncii.
