Banca Națională a României va decide săptămâna viitoare modificarea regulamentului privind creditarea persoanelor fizice, care va impune, în premieră după 2007, un grad maxim de îndatorare. Acesta va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2018. Față de forma prezentată în vară de Profit.ro au apărut mai multe schimbări, pragurile fiind unificate în funcție de valută, fără a se face deosebire de tipul creditului, ipotecar sau consum.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
BNR adoptă după lungi dezbateri acest proiect, la care direcțiile de specialitate din bancă lucrează de circa doi ani, în condițiile în care creditarea persoanelor fizice a crescut puternic în ultima perioadă, la pragul de semnal.
Potrivit surselor Profit.ro, gradul maxim de îndatorare va fi de 40% pentru creditele în lei și de 45% în cazul primului împrumut, fie că vorbim de credite ipotecare/imobiliare sau de consum. În cazul creditelor în euro, pragul propus este de 20%, însă acesta din urmă încă se discută în interiorul băncii centrale.
Băncile vor putea să acorde credite peste aceste limite pentru 15% din portofoliul de împrumuturi, intenția băncii centrale fiind de a permite celor cu venituri mai mari să aibă poată ajunge la o pondere mai mare din total venituri alocate ratelor lunare.
Pragurile limită se vor aplica atât băncilor cât și instituțiilor financiare nebancare.
Banca centrală a calculat un impact relativ redus pe total credite, măsura urmând să afecteze mai degrabă debitorii cu venituri reduse, unde BNR a observat că ar putea apărea probleme mai mari în cazul creșterii dobânzilor. Potrivit ultimului raport privind stabilitatea financiară, persoanele din grupa de venit cea mai joasă aveau un grad de îndatorare de 53%, față de 20% în cazul debitorilor care câștigă peste dublul salariului mediu pe economie.
BNR a menționat, în mai multe rapoarte, că un credit imobiliar acordat în condiții prudențiale are un avans de 25% și un grad de îndatorare de 45%.
La prima vedere, forma pare mai dură pentru creditori și debitori în privința creditelor pentru locuințe decât cea discutată în BNR și publicată de Profit.ro în iunie, care permitea atingerea unui prag de 55% pentru cei care iau un credit cu dobândă fixă în lei pentru un imobil în care urmează să locuiască (respectiv 45% în cazul celor cu dobândă variabilă), dar mai permisivă pentru creditele de consum, a căror grad de îndatorare era limitat la maximum 30% (respectiv 25% pentru cele cu dobândă variabilă).
Gradul de îndatorare se va calcula ca pondere a ratelor lunare în veniturile debitorilor, însă vor fi scoase din calcul, față de varianta anterioară, unele obligații de plată precum taxele, impozitele și asigurările, potrivit surselor Profit.ro.
Noul regulament, care modifică regulamentul 17 din 2012, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2019.
BNR n-a mai intervenit asupra gradului de îndatorare după 2007
BNR a introdus, pentru prima dată, limitări explicite ale gradului de îndatorare în 2004, de 30% pentru creditele de consum și de 35% pentru cele imobiliare, precum și un nivel minim al avansului pentru creditele imobiliare de 25%. În toamna anului 2005, prevederea a fost extinsă la și la împrumuturile de la IFN, dar gradul de îndatorare a fost ridicat la 40% din venitul disponibil, indiferent de natura creditului. În toamna lui 2006 au fost adăugate și alte cheltuieli care trebuie luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare.
După câteva luni, în martie 2007, într-o perioadă în care creditul creștea foarte rapid, BNR a eliminat limitele explicite ale gradului de îndatorare și ale avansului, care urmau să fie stabilite de fiecare bancă în parte, în cadrul normelor de risc, justificând ulterior că măsura a fost necesară ca urmare a aderării la UE. În august 2008, BNR a cerut băncilor să stabilească gradul de îndatorare în funcție de cea mai slabă cotație a leului și cele mai ridicate dobânzi din ultimele 18 luni. La acea dată criza bătea deja la ușă și creditarea trecuse de vârf.
În 2011 au fost introdusă cerința ca băncile să ia în calcul riscul de depreciere severă a monedei naționale pentru creditele de consum în valută, plus obligația debitorilor de a pune garanții de 133% din valoarea sumei împrumutate, ceea ce a făcut, practic, ca împrumuturile de consum în valută să dispară, de facto. Pentru împrumuturile în lei de consum a fost introdusă cerința evaluării bonității după un șoc pe rata dobânzii și pe scăderea veniturilor. Pentru împrumuturile ipotecare a fost introdusă cerința unui avans minim, de 15% la lei și 20% la euro (cu excepția programului cu garanții de stat Prima Casă).
Creditul pentru populație e în creștere
Soldul creditului acordat populației de către bănci a crescut în august cu circa 11 miliarde de lei față de anul anterior, la 130,3 miliarde de lei, cu un ritmului anual la 9,2%.
Creditul pentru locuințe și-a majorat soldul cu 7,8 miliarde de lei la 71 de miliarde de lei, creșterea anuală fiind de 12,3%. De altfel, creditul pentru locuințe a crescut pe tot parcursul perioadei post-criză, fiind sprijinit de garanțiile de stat prin programul Prima Casă.
Și împrumuturile de consum, care s-au contractat sever până în 2015, pe fondul creșterii nepeformanțelor și a apetitului scăzut al băncilor pentru acest tip de finanțare, au început să revină. Împrumutul pentru consum a crescut în august față de iulie cu circa 490 de milioane de lei (0,9%) la un sold de 57,5 miliarde de lei. Față de august anul trecut avansul creditului de nevoi personale e de 3,4 miliarde de lei, reprezentând o dinamica anuală de 6,4%.
