„Este o abordare fazată pe această traversare între Ploiești și Brașov”, a spus Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la Maratonul Profit.ro Infrastructura care Conectează România.
Evenimentul este transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
Autostrada Comarnic–Brașov este unul dintre cele mai vechi proiecte de infrastructură din România, devenit între timp un simbol al întârzierilor. Pentru Dobre, subiectul nu este doar profesional, ci și academic. „Teza mea de doctorat a fost exact infrastructura de transport pe Valea Prahovei, adică celebra autostradă Comarnic–Brașov”, a spus Dobre.
"În prezent, proiectul nu este abandonat, dar nici nu a trecut de faza pregătitoare. Este un studiu de fezabilitate în curs de la Ploiești–Comarnic până la Brașov”, spune oficialul guvernamental.
De ce nu se construiește: complexitate montană și costuri ridicate
Motivul principal pentru întârziere este complexitatea tehnică a traseului, care traversează zona montană. Proiectele de acest tip implică nu doar lucrări inginerești dificile, ci și probleme de mediu și sociale.
„Sunt proiecte care au avut nevoie de o perioadă lungă de pregătire, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al elementelor de mediu și al elementelor sociale din spațiul montan. Această complexitate se traduce și în costuri ridicate și durate mari de execuție”, arată acesta.
Strategia actuală: nu abandon, ci amânare controlată
În loc să accelereze un proiect insuficient pregătit, Ministerul Transporturilor a ales o strategie de etapizare. „Împingem nevoia pentru mai târziu să avem timp să o pregătim cum trebuie și să o implementăm așa cum se face o autostradă în spațiul montan”, este arătat.
Această abordare înseamnă că autostrada rămâne obiectivul final, dar nu este prioritatea imediată de execuție. În paralel cu studiul pentru autostradă, autoritățile au început lucrări punctuale pentru reducerea blocajelor din teren.
„Nevoia de mobilitate este una sporită. Avem niște măsuri punctuale care sunt în curs de implementare și anul acesta își vor vedea efectul”, a spus Dobre. Aceste intervenții vizează exact zonele unde se formează blocajele clasice. „Varianta de ocolire la Comarnic, varianta de ocolire între Bușteni și Azuga, patru pasaje rutiere, două la Sinaia, la intrare și la ieșire, la Azuga și la Predeal”, a spus el.
"Rolul acestor lucrări este limitat. Sunt niște intervenții punctuale care nu fac altceva decât să încerce să descongestioneze”, este transmis.
Valea Prahovei rămâne una dintre cele mai aglomerate zone din țară, în special în weekend și în sezon turistic, iar aceste lucrări nu schimbă fundamental situația. Ele funcționează mai degrabă ca un mecanism de „cumpărare de timp” până la momentul în care autostrada va putea fi implementată.
Ar exista o parte din finanțare
Autostrada Comarnic–Brașov este eligibilă pentru finanțare europeană, fiind inclusă pe un coridor TEN-T. „Este o autostradă care se află pe un coridor TEN-T comprehensiv, deci este eligibilă a fi finanțată din bani europeni.
În același timp, proiectul este considerat suficient de atractiv pentru a atrage și capital privat. Ne putem gândi la a atrage chiar și bani privați prin parteneriat public-privat.
Deși ideea parteneriatelor public-private este invocată frecvent, România nu are încă un exemplu de succes în infrastructura mare. S-a discutat de mult timp despre parteneriate public-private, dar în realitate nu s-a întâmplat nimic”, conform directorului.
Pentru a funcționa, proiectele trebuie să fie atractive și din punct de vedere economic. „Va trebui să mergem către un finanțator privat cu proiecte care să aibă un return atât economic și social pentru noi, cât și financiar pentru cel care investește”, a spus oficialul.
