Autoritățile române depun toate eforturile, inclusiv prin studii și analize de adecvanță efectuate de operatorul de sistem Transelectrica, pentru a convinge reprezentanții Comisiei Europene să amâne închiderea centralelor pe cărbune, care “ne-au salvat” în momentele de stres ale sistemului, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Maratonul Profit.ro TV - Securitatea Energetică a României.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și de postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul ACUE, ELCEN, ENGIE, E.ON, OMV Petrom, Rețele Electrice România, Romgaz, Suciu Partners, Tinmar
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
“Potrivit calendarului la care România s-a angajat, ar trebui închide capacități de 1.785 MW centrale pe cărbune. La CE Oltenia, de exepluc, sunt 6 grupuri astăzi și ar trebui să treacă în rezervă la disponibilizarea DEN, în plus, ar trebui închise cele 2 grupuri ale Electrocentrale Craiova, plus Govopra, ceea ce noi nu putem face. Am lăsa Craiova, Râmnicu Vâlcea în frig la iarnă”, a afirmat Burduja.
Potrivit ministrului, să avem suficientă energie disponibilă în bandă pentru acoperirea consumului în perioadele de vârf.
“În momentele de stres ale sistemului, fie când a fost cald, fie ger, cărbunele ne-a salvat”, a afirmat ministrul.
Printre argumentele care vor fi prezentate la Bruxelles pentru a justifica nevoia de centrale pe cărbune a României se va număra și cel legat de interconectivitatea din UE, care face ca piața energiei să nu fie una, în special în regiunea centrală și de est, care are prețuri mult mai ridicate decât cea vestică.
“Facem acest lucru și pentru securitate energetică și pentru un preț mai bun pentru români, pentru că importurile sunt mai scumpe și provin tot de la grupuri pe cărbune din alte state membre (Bulgaria) sau non-membre (Serbia)”, a precizat Burduja.
Ministrul a mai adăugat că această perioadă de prelungire ar putea avea ca orizont de timp anul 2029, la finalul acelui an putând intra în funcțiune Unitatea 1 de la Cernavodă (care se va opri în vederea retehnologizării în 2027 - n.r.) sau centralele de la Ișalnița, Iernut sau Mintia.
“Am semnat ultimul contract pentru retehnologizarea unității 1 de la Cernavodă acum câteva zile. Ar trebui să se oprească în 2027 și într-un an și jumătate, maxim doi, ar trebui terminată. Este unul din argumente pe care le prezentăm Bruxelles”, susține Burduja.
Ministrul suține că în 2025 ar urma să intre în sistemul național capacități noi de producție de 2500 MW, iar fiecare MW nou înseamnă șansa românului de a avea un preț mai bun.
În plus, după ce în 2024, capacitățile de stocare s-au majorat de la 16 MW la 140 MW finalul anului trecut, în 2025 această capacitate se va dubla, crede ministrul.
În ceea ce privește noile prețuri la energie de la 1 iulie, Burduja a anunțat, că deși e fișa ministerului muncii să precizeze criteriile și procedurile și definiția consumatorilor vulnerabili, probabil că “protejarea” acestora se va face prin intermediul voucher-lor sau cardurilor.
“Lucrurile trebuie tranșate cât mai curând ca românii să-și facă calcule cu privire la noile facturi. Cum aceste lucruri au și un impact bugetar, ministerul finanțelor trebuie să găsească surse de finanțare”, susține Burduja.
Ministrul nu a exclus nicio o continuare a actualei plafonări, recent prelungită cu 3 luni la energie și cu un an la gaze, în contextul evoluțiilor internaționale.
“Situația s-a schimbat foarte mult în ultimele 3 luni. După stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, în contextul în care am susținut și Republica Moldova, a crescut cererea (Ucraina era exportator de energie, acum e importator), prețurile la gaz au crescut cu 60% și cu o pătrime la gaz în ultimele 3 luni. Nimeni nu ar putea să excludă niciun scenariu în acest context”, susține ministrul energiei.
