Interviu: HOTCA, NEAGU, SITARU & ASOCIAȚII
În 2011, s-a constituit Hotca, Neagu, Sitaru cu mulți ani de practică înainte de înființarea prezentei societăți. Cum ați luat decizia de asociere și ce viziune comună ați urmărit?
M.A.H. Hotca, Neagu, Sitaru și Asociații SPARL este continuatoarea Hotca & Asociații SCA (constituită în 2011), fondată cu scopul de a oferi servicii, în principal, în domeniul Dreptului penal. În 2021, după 10 ani de activitate derulată și susținută la un nivel profesional ridicat, forma de organizare inițială a atins maturitatea necesară pentru a oferi clienților servicii avocațiale integrate. În acel context, am considerat că se impune cooptarea printre partenerii-asociați a colegilor Norel Neagu și Alexandru Sitaru. De asemenea, am convenit schimbarea denumirii societății din HOTCA & ASOCIAȚII în HOTCA, NEAGU, SITARU & ASOCIAȚII (HNSA). Viziunea comună este aceeași: interesul superior al clientului, legalitatea și determinarea noastră în a-i pune acestuia la dispoziție cele mai eficiente servicii juridice, străduindu-ne să răspundem prompt solicitărilor clienților, oferindu-le avantaje certe în sensul preîntâmpinării riscului unor potențiale pericole ce s-ar putea ivi în activitatea lor viitoare.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Având în vedere accesul rapid și precis la soluții juridice oferite de un „avocat virtual” bazat pe inteligență artificială, credeți că inteligența artificială va putea substitui complet rațiunea, compasiunea și tenacitatea avocatului de astăzi?
Norel Neagu: Inteligența artificială poate încerca să substituie partea de documentare și de raționament juridic, cu mai mult sau mai puțin succes, depinzând de domeniu sau de complexitatea problemei juridice. Activitatea avocatului înseamnă însă mult mai mult, ca să amintesc numai de relația cu clientul, relația cu organele judiciare, sau relația cu instanța de judecată. Aceste activități nu pot fi substituite la acest moment de inteligența artificială, presupunând empatie, psihologie judiciară, care nu pot fi replicate în prezent cu ajutorul inteligenței artificiale. Atâta timp cât justiția este pentru oameni și despre oameni, inteligența artificială este un instrument suplimentar în activitatea avocatului, dar nu poate să o suplinească.
Pe de altă parte, există anumite strategii de apărare inovative, cu rată de succes scăzută la o evaluare inițială, dar care dau rezultate pe termen lung, pe care inteligența artificială, spre deosebire de un avocat, chiar dacă le-ar putea identifica, nu le recomandă a fi puse în practică.
Ce alte arii de practică ocupă loc lângă dreptul penal în cadrul Hotca, Neagu, Sitaru & Asociații?
M.A.H. HNSA se bazează pe o echipă multidisciplinară, care a acumulat o vastă experiență, în special, în domeniul dreptului penal, dar și în domeniile conexe, iar astăzi această echipă este capabilă să ofere un evantai extins de servicii juridice la cele mai înalte standarde calitative. De asemenea, societatea are avocați colaboratori cu experiență, fiind implicată în mai cauze care au depășit limitele dreptului național.
Prevenția este esențială pentru orice antreprenor care dorește să își deschidă o afacere. Ce sfaturi ați oferi unui antreprenor care caută consultanță pre-contractuală, nu doar pentru a evita infracțiunile din dreptul penal, ci și pentru a asigura o fundație legală solidă pentru afacerea sa?
M.A.H. Serviciile noastre avocațiale nu constau doar în consultanță, asistență sau la reprezentarea clienților în cauze penale, ci sunt mult mai extinse, având în vedere că HNSA abordează problemele și din perspectiva prevenirii riscurilor juridice. Astfel, am elaborat și implementat programe de integritate, adaptate nevoilor companiilor și domeniului în care-și desfășoară activitatea. Am desfășurat campanii de informare sau instruire, la nivelul angajaților și managerilor organizațiilor colaboratoare, în care am prezentat teme de interes asupra potențialelor pericole la care se expun companiile. Nu în ultimul rând, HNSA are experiență în efectuarea investigațiilor interne pentru a identifica vulnerabilitățile companiilor și găsirea soluțiilor potrivite.
Domnule avocat Mihai Hotca, un an nou, o carte nouă, iar de data aceasta ați cules profesioniștii dreptului penal din România. Ce insuflați cititorilor prin cartea „Romanian Yearbook of White-Collar & Corporate Crime?”
M.A.H. Romanian Yearbook of White-Collar & Corporate Crime este o carte-anuar publicată de Asociația Română de Drept Penal al Afacerilor (ARDPA), care-și propune să adune materiale valoroase scrise reputați profesioniști a domeniului Dreptului penal al afacerilor. În primul număr al acestei lucrări se găsesc, într-adevăr, teme de actualitate din această arie de practică juridică, scrise de persoane atrase de provocările juridice penale sau conexe existente în domeniul economic.
Timpul reprezintă o provocare majoră pentru tinerii care doresc să urmeze o carieră juridică, mulți justificând lipsa de pregătire pentru anumite examene sau cauze, prin insuficiența timpului. Considerați că problema constă într-adevăr în timpul scurt disponibil în situații critice sau este vorba mai degrabă de abilitățile de gestionare a timpului ale fiecărui student sau avocat tânăr?
Norel Neagu: Categoric este vorba de abilitatea de gestionare a timpului, care este un atribut esențial pentru un avocat, fie că este la început de carieră sau un avocat cu experiență. În activitatea noastră de formare a tinerilor avocați din cadrul societății noastre, abilitatea de gestionare a timpului este una din cele mai importante și dificile aptitudini de transmis colegilor noștri. Este esențială pregătirea temeinică a cauzelor, identificarea posibilelor probleme sau impedimente în rezolvarea sarcinilor în intervalul de timp alocat, folosirea eficientă a timpului, fără supraîncărcarea și stresarea tinerilor avocați. Este o linie fină care nu trebuie depășită.
Nu există timp insuficient pentru pregătire, există doar lipsă de voință sau management defectuos al timpului liber la dispoziție. Fac această analiză după mulți ani de experiență profesională în care a trebuit să pun în balanță activitatea profesională de avocat, activitatea didactică și activitatea de cercetare științifică.
Mai nou, cererea în rândul angajărilor avocaților este preponderentă pe zona consultanței juridice sau pentru zona de litigii?
Norel Neagu: Depinde de aria de practică. Dacă vorbim spre exemplu de drept fiscal, vorbim de o preponderență în zona consultanței juridice, dacă vorbim de drept penal, discutăm de o preponderență în zona de litigii. Nu trebuie însă să generalizăm. Avocatura se pliază la cerința pieței, nu la ce dorim sau credem că ar trebui să se întâmple. În materie penală, este mai ușor din perspectiva unui avocat să prevină decât să combată, astfel că dacă clienții ar solicita consultanță înainte de a lua decizii riscante din punct de vedere juridic, riscul unui dosar penal ar fi aproape inexistent. Din păcate, nu multe persoane fizice sau juridice au apetență pentru siguranță, solicitând în acest scop consultanță juridică anterior declanșării unor acțiuni cu potențială conotație penală.
În cadrul societății noastre asigurăm consultanță juridică la aproximativ 20 de societăți în materie penală (fără a discuta de consultanța acordată de departamentul de Drept privat). Însă, în materie penală, cei mai mulți clienți aplică principiul diminuării consecințelor, nu al prevenirii riscurilor de natură penală. Iar politica de recrutare a avocaților urmează trendul cerințelor pieței.
Domnule avocat, Mihai Hotca, conferințele și dezbaterile la care participați joacă un rol important în cariera unui avocat. Cum a influențat participarea la conferințe și dezbateri marile decizii strategice pe care le-ați luat în carieră? Puteți descrie un moment cheie dintr-o conferință sau dezbatere care a schimbat fundamental modul în care abordați cazurile firmei?
M.A.H. Conferințele, dezbaterile și alte manifestări științifice sau profesionale contribuie la pregătire continuă a unui jurist. În cadrul manifestărilor de acest tip, de regulă, sunt prezentate și analizate teme sau subiecte de interes pentru practicienii sau teoreticienii din domeniul dreptului, astfel că cei care participă sunt întotdeauna câștigați în plan profesional și nu numai. Nu-mi vine în minte un moment dintr-o conferință sau dezbatere care să fi avut un impact major asupra activității în cadrul HNSA, dar sunt convins că după fiecare astfel de evenimente mi-am extins orizontul cunoașterii, am dobândit experiență și crescut calitatea serviciilor juridice prestate în favoarea clienților noștri.
Domnule avocat, Norel Neagu, având în vedere recentele amendamente la Noul Cod Penal, aplicabile de la 1 ianuarie 2024, cum apreciați impactul acestor modificări asupra jurisprudenței și procedurilor penale? În ce măsură considerați că aceste schimbări legislative vor influența aplicarea legii penale și protecția drepturilor fundamentale ale justițiabililor?
Norel Neagu: Cu siguranță intențiile au fost bune. Iar pe alocuri s-a și reușit protecția drepturilor fundamentale ale participanților în procesul penal. Din păcate, foarte multe modificări legislative nu țin cont de ansamblul normelor de drept penal și procedură penală, rezultând inconsecvențe și contradicții. Nu aș vrea să ofer exemple concrete, dar am analizat de curând modificările recente ale legislației, pentru actualizarea Codului penal comentat și am rămas neplăcut impresionat de calitatea actului legislativ. Cred că legislativul ar trebui să facă o distincție clară între politică și obținerea de voturi în perioada electorală și politica penală, care ține de nevoile reale ale societății și care se face în colaborare directă cu specialiștii în dreptul penal, iar nu prin ignorarea opiniilor acestora. Ca exemplu, la recentele modificări legislative, au existat avize consultative pertinente ale CSM (printre altele), care nu au fost luate în considerare în forma finală a legii.
Pot înțelege opinia politică ale persoanelor aflate la guvernare care își asumă o anumită inițiativă legislativă ca urmare a votului de încredere dat acestora de către populație, dar nu pot înțelege ignorarea părerii specialiștilor în domeniu. Până la urmă, în practica judiciară trebuie implementate soluțiile legislative adoptate, iar în unele situații chiar și interpretarea constructivă nu poate rezolva incoerențele legislative.
Domnule avocat, Alexandru Sitaru, ce aspecte esențiale tratează lucrarea la care sunteți co-autor, „Ghidul omului de afaceri. Cunoașterea și prevenirea riscurilor de natură penală.” și cum ajută această lucrare oamenii de afaceri să înțeleagă consecințele penale ale activităților economice ilicite?
A.S. Lucrarea se adresează unei palete largi de categorii. Printre alții, aș putea nominaliza specialiști din diferite domenii de activitate, manageri ori oameni de afaceri. Indiferent de dimensiunea afacerii, ghidul este util pentru cei care conduc sau dețin companii, ajutându-i să înțeleagă și să evite riscurile penale asociate activităților economice.
De pildă, persoanele care ocupă funcții de conducere în companii au nevoie să fie conștiente de responsabilitățile legale care le revin și de riscurile penale care pot apărea din deciziile pe care le iau. Apoi,cei care investesc în companii sau dețin pachete de acțiuni pot beneficia de înțelegerea riscurilor penale care ar putea afecta valoarea investițiilor lor.
De asemenea,profesioniștii din domeniul juridic care asistă companiile în chestiuni legate de conformitatea legală pot folosi ghidul pentru a-și îmbunătăți cunoștințele și a oferi sfaturi complete clienților lor. Economiștii sau auditorii trebuie să fie documentați în legătură cu riscurile penalece vizează practicile financiare și contabile, iar ghidul le poate oferi o perspectivă asupra potențialelor probleme legale pe care le-ar putea întâlni în activitatea lor.
În fine, lucrarea poate fi un instrument educațional pentru cei care studiază dreptul penal, în special cu focus pe infracțiunile economice și implicațiile lor în mediul de afaceri.
Așadar, privit în ansamblu, ghidul este destinat tuturor celor implicați în mediul de afaceri care doresc să evite consecințele juridice nefaste și să gestioneze eficient riscurile penale.
Cu alte cuvinte, lucrarea este concepută pentru a oferi o înțelegere clară și practică a implicațiilor juridice penale pe care le pot avea diverse activități economice.
Ghidul ajută oamenii de afaceri să recunoască activitățile economice care pot genera riscuri penale. Acestea pot include diverse fraude, evaziune fiscală, spălare de bani și alte infracțiuni economice.
Lucrarea explică prevederile legale relevante din Codul Penal și alte legi conexe, oferind exemple concrete și interpretări jurisprudențiale pentru a facilita înțelegerea. Totodată, oferă o detaliere a posibilelor consecințe penale (cum ar fi închisoarea, amenzile) și civile (restituirea prejudiciilor, confiscarea bunurilor) care pot rezulta din comiterea unor infracțiuni economice, prezentând studii de caz și exemple reale, care ajută la ilustrarea modului în care pot apărea probleme legale în contextul activităților economice și cum pot fi acestea evitate sau gestionate.
În egală măsură,ghidul oferă sfaturi și strategii pentru prevenirea implicării în activități ilicite, cum ar fi implementarea unor politici de conformitate și efectuarea unor audituri interne regulate.
În esență, „Ghidul omului de afaceri. Cunoașterea și prevenirea riscurilor de natură penală.” sublinează importanța colaborării cu avocați specializați în drept penal pentru a preveni riscurile și a gestiona eficient eventualele probleme penale, fiind o resursă valoroasă care ajută specialiștii, antreprenorii și managerii să navigheze prin complexitatea legislației penale și să adopte practici de afaceri conforme cu legea, reducând astfel riscurile legale și protejând afacerile.
În ce măsură consideră domnul avocat Alexandru Sitaru că legislația actuală este suficient de robustă pentru a combate eficient infracțiunile economice, având în vedere experiența sa vastă în acest domeniu?
A.S. În ultima vreme, legislația actuală în domeniul combaterii infracțiunilor economice în România a evoluat semnificativ, în special prin alinierea cu directivele și reglementările europene.
România a implementat numeroase reforme legislative menite să îmbunătățească cadrul legal pentru combaterea infracțiunilor economice, inclusiv în domenii precum spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. De exemplu, implementarea legislației europene, precum Directiva (UE) 2018/1673 privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a adus un plus de rigoare în acest domeniu.
Deși legislația este relativ robustă, provocările apar adesea în aplicarea acesteia. În practică, aplicarea legilor poate fi inconsistentă din cauza diferențelor de interpretare, resurselor limitate ale autorităților competente sau corupției în rândul instituțiilor implicate. Aceasta poate reduce semnificativ eficiența combaterii infracțiunilor economice.
O altă problemă este reprezentată de capacitatea instituțională de a implementa și aplica eficient legislația existentă. Organismele de control, precum ANAF, DIICOT și DNA, au un rol esențial, dar succesul lor depinde de resursele umane și financiare disponibile, de independența acestora și de cooperarea interinstituțională.
Infracțiunile economice evoluează rapid, în special cu avansul tehnologiei, iar legislația trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a ține pasul cu aceste schimbări. De pildă, infracțiunile cibernetice și fraudele online necesită actualizări legislative constante pentru a rămâne eficiente.
Un alt aspect important este echilibrul între prevenirea infracțiunilor economice și reacția după ce acestea au avut loc. Legislația actuală se concentrează în mare măsură pe sancționare, dar există o nevoie crescută de măsuri preventive, educative și de conștientizare.
În concluzie, deși legislația românească este robustă din punct de vedere teoretic și aliniată cu standardele europene, eficiența sa reală este uneori compromisă de provocările practice în aplicare, resursele limitate și nevoia continuă de actualizare și adaptare la noi tipuri de infracțiuni economice.
Un material Legal Marketing
