România avea, anul trecut, una dintre cele mai reduse rate de ocupare a forței de muncă în rândul proaspeților absolvenți (minim învățământ secundar superior) din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.
Urmărește-ne și pe Google News
În 2022, 82% dintre proaspeții absolvenți cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani din UE erau angajați. Între 2014 și 2022, rata de ocupare a forței de muncă pentru acest grup a crescut cu 7 puncte procentuale, ceea ce arată o tendință ascendentă constantă, întreruptă doar de pandemia COVID-19.
Rata de ocupare a forței de muncă în 2022 a marcat un nou vârf, depășind maximul anterior de 81 % atins în 2018, o rată care rămăsese neschimbată în 2019.
Rata de ocupare a forței de muncă pentru proaspeții absolvenți de sex masculin a fost în mod constant mai mare decât cea pentru proaspetele absolvente de sex feminin. Cu toate acestea, în 2022, diferența a fost redusă la 2 puncte procentuale, marcând cea mai mică disparitate înregistrată în intervalul de opt ani, din 2014 până în 2022. Între timp, cea mai mare disparitate între 2014 și 2022 a fost înregistrată în 2019 (4 puncte).
Disparitățile în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă pot fi explicate și prin natura domeniilor studiate, deoarece există diferențe în ceea ce privește cererea de pe piața forței de muncă. Femeile și bărbații tind să studieze domenii diferite - de exemplu, o proporție mai mare de studenți în domeniul științei și tehnologiei tind să fie bărbați.
În 2022, cele mai mari rate de ocupare a forței de muncă pentru absolvenți recenți au fost în Luxemburg și în Olanda (ambele 93%), în Germania (92%) și în Malta (91%). Cele mai scăzute rate au fost raportate în Italia (65%), Grecia (66%) și România (70%).
