Băncile centrale din Europa Centrală ar trebui să mențină o politică monetară strictă pentru o perioadă "considerabilă de timp", pentru a se asigura că inflația este ținută sub control, și să fie pregătite să majoreze din nou ratele dobânzilor, dacă va fi necesar, a declarat un înalt oficial al FMI, potrivit Reuters.
Urmărește-ne și pe Google News
În condițiile în care inflația de pe flancul estic al Uniunii Europene a scăzut de la două cifre, unele bănci centrale din această regiune au relaxat politica monetară, ceea ce a exercitat presiuni asupra monedelor lor pe măsură ce ecartul de dobândă față de zona euro se reduce, iar piețele iau în calcul perspectiva unor dobânzi mai mari în SUA pentru mai mult timp.
Ungaria a redus dobânzile cu un total de 500 de puncte de bază din luna mai, deși rata de bază de 13% este în continuare cea mai ridicată din UE, iar Polonia - unde duminică au loc alegeri parlamentare - cu 100 de puncte de bază.
Datele publicate marți, care arată că inflația din Cehia a scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul anului 2021, au redus șansele ca banca centrală să reducă în curând costurile de împrumut de la un nivel maxim de peste două decenii.
Previziunile Fondului Monetar Internațional publicate marți estimează o inflație medie pentru 2024 de 6,4% în Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală, și de 6,6% în Ungaria. În România, inflația ar urma să coboare la 5,8% anul viitor, de la 10,7% în acest an.
"Sfatul nostru de politică pentru regiune, de fapt pentru întreaga Europă, este că politica monetară trebuie să rămână restrictivă", a declarat directorul european al FMI, Alfred Kammer, pentru Reuters.
Acesta a adăugat că este puțin probabil ca majoritatea țărilor din Europa Centrală să își atingă țintele de inflație înainte de 2025.
"Acest lucru înseamnă, în acest moment, că orientarea restrictivă a politicii monetare trebuie menținută pentru o perioadă considerabilă de timp", a spus Kammer într-un interviu pentru Reuters, sub embargo până vineri, dar acordat înainte ca Polonia să reducă dobânzile cu 25 de puncte de bază.
"Dacă este nevoie să greșești, menține o atitudine mai restrictivă pentru mai mult timp, deoarece cea mai mare greșeală pe care o poți face este că relaxezi și apoi să intri într-un alt ciclu de înăsprire", a adăugat oficialul FMI.
Continuarea creșterilor salariale mari pe fondul condițiilor strânse de pe piața forței de muncă prezintă riscuri pentru inflație, iar "o mare deschidere (pentru) reduceri masive ale ratelor" este puțin probabilă în curând.
Salariul minim polonez, cel mai mare din regiune, va crește cu aproape o cincime anul viitor. Guvernul României a majorat salariul minim cu 10% începând cu luna octombrie, în timp ce Ungaria a semnalat o posibilă creștere de 10-15% de la începutul anului viitor.
Kammer a declarat că un aspect cheie de monitorizat va fi persistența inflației de bază, determinată în parte de creșterile salariale, precum și de posibilele șocuri ale prețurilor la mărfuri. Oficialul consideră că politica fiscală ar trebui să funcționeze în tandem cu politica monetară, iar guvernele ar trebui să se asigure că orice scheme de prețuri la energie sau pachete de măsuri privind costul vieții au fost corect direcționate pentru a se asigura că nu oferă stimulente fiscale inutile.
