Premierul Ciolacu consideră că nu este normal ca autoritățile administrației publice să profite de o posibilitate dată de lege și să achite sume la bugetul de stat în locul angajării unor persoane cu dizabilități și, ca urmare, va propune modificarea legii astfel încât cât mai multe astfel de persoane să fie angajate în administrația publică. Surse guvernamentale au declarat pentru Profit.ro că măsura va viza exclusiv autoritățile publice.
De ce este important: Din septembrie 2017, firmele cu minimum 50 de angajați care nu angajează persoane cu dizabilități în limita a cel puțin 4% din numărul total de angajați trebuiau să achite lunar la buget câte un salariu minim brut pentru fiecare post în care nu au angajat astfel de persoane. Începând din 2021, în baza unor modificări adoptate în Parlament, s-a revenit la vechile prevederi, în baza cărora firmele pot opta și pentru plata a doar 50% din salariu și cumpărarea, în compensație, a produselor sau serviciilor realizate de persoane cu dizabilități în unități protejate autorizate.
Acestă opțiune o au și autoritățile și instituțiile publice.
Premierul Cioolacu a remarcat, cu prilejul semnării unui memorandum Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), că în toate captalele lumii există persoane cu dizabilități angajate atât în administrația centrală, dar mai ales în administrațiile locale.
Premierul a adăugat că deși legislația obligă și în România autoritățile administrației publice să angajaze persoane cu dizabilități, există posibilitatea de a achita sume la bugetul de stat în caz contrar și va propune modificarea acestui sistem.
”Cu adevărat, până acum legislația te lasă dacă nu îndeplinești, să te încadrezi în această lege, să plătești statului anumiți bani. Cred că este o abordare greșită! Eu cred că dacă nu ai posibilitatea să angajezi, acest lucru trebuie să ni-l spuneți dvs., Consiliul Național. Dacă o autoritate locală dorește să nu aplice această lege, atunci trebuie să aibă o negație de la dvs. și atunci o să propun această modificare a legislației, pentru că dreptul la muncă și dreptul de a fi implicați în societate este cel mai important și mulți dintre dvs. vor să aibă acest drept, nu vor să nu aibă acest drept pentru că există o crăpătură în lege astfel încât angajatorul să aibă și alte posibilități”, a declarat Marcel Ciolacu.
Surse guvernamentale oficiale au precizat pentru Profit.ro că inițiativa legislativă va fi promovată prin Parlament și va viza exlcusiv autortiățile statului, centrale și locale.
Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în procentul stabilit de lege, pot opta pentru una din următoarele obligaţii:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
b) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la lit.a), să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate.
Ministerul Muncii susținea că sumele colectate de la firme vor fi folosite, în mod direct, pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România. Veniturile colectate la buget din taxa aplicată firmelor nu au însă o destinație distinctă, așa că alocarea acestor resurse este strict la discreția autorităților.
Datele oficiale arată că aproximativ 16% dintre cetățenii români cu dizabilități și drept de muncă sunt angajați, în timp ce media angajării acestor persoane în statele Uniunii Europene este de 50%.
