Societatea Națională a Sării (Salrom), monopolul controlat de Ministerul Economiei cu 51% din acțiuni, avea la finalul anului trecut, potrivit ANAF, datorii restante la bugetul de stat în sumă de 50,1 milioane lei, reprezentând redevențe miniere neachitate aferente producției de sare din perioada 2010-2013, plus dobânzi și penalități. Compania de stat a plătit în martie 2016 38,1 milioane lei din datoria reclamată de Fisc, pentru a frâna creșterea penalităților, însă a atacat totodată în instanță decizia de impunere a ANAF, considerând-o nejustificată.
În primul rând din cauza datoriilor la plata redevenței miniere constatate de Fisc, profitul net al Salrom a scăzut cu peste 35% anul trecut, de la 24,53 la 15,84 milioane lei. Motivul este că societatea a fost nevoită să constituie provizioane pentru litigiul cu ANAF (23,83 milioane lei), pentru litigii cu salariații care reclamă neacordarea celui de-al 13-lea salariu în perioada 2012-2015 conform contractului colectiv de muncă (12,95 milioane lei) și pentru neplata de către CNADNR a unor livrări de sare pentru deszăpezirea drumurilor din 2013-2014 (4,98 milioane lei).
În același timp, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 8,7% în 2015, la 301,57 milioane lei. Celălalt acționar al Salrom este Fondul Proprietatea, care deține 49% din capitalul producătorului de sare. Salrom este singurul concesionar de perimetre miniere de exploatare de sare din România și unic producător autorizat de sare, fiind clasificat, conform legislației în vigoare, ca "societate de interes strategic".
CITEȘTE ȘI Finanțările BCR pentru infrastructură publică locală au depășit 5 mld. lei în 10 ani. Anul trecut, printre cei mai slabi Potrivit documentelor Salrom, anul trecut, ANAF a efectuat un control la compania de stat, prin care s-a verificat legalitatea calculului și achitării redevenței miniere pentru producția de sare și a stabilit obligații de plată suplimentare de 30,69 milioane lei pentru perioada 2010-2013, plus dobânzi, penalități și majorări de întârziere, în total circa 50,1 milioane lei.
"În luna martie 2016 s-a achitat suma de 38.102.686 lei, reprezentând redevență suplimentară în sumă de 30.690.354 lei, iar restul în sumă de 7.412.332 lei dobânzi și majorări de întârziere la plată. Suma a fost achitată pentru protejarea patrimoniului societății, în sensul stopării creșterii accesoriilor fiscale, dar concomitent societatea continuă toate diligențele în instanță pentru atacarea deciziei de impunere", arată sursa citată.
Salrom deține 14 licențe de concesiune și exploatare de sare și alte produse nemetalifere, cele mai multe încheiate în anii 1998-1999. Aceste licențe prevăd un nivel al redevenței de 2% din valoarea anuală a producției de sare, similar cu cel din prima variantă a Legii minelor, cea din 1998.
Între timp, însă, atât legea, cât și normele secundare au fost modificate în mai multe rânduri, iar redevențele miniere, inclusiv cele pentru sare, au fost majorate de mai multe ori. Salrom și alte companii miniere susțin însă că datorează redevențele inițiale, cele prevăzute de licențele de concesiune, și nu pe cele majorate prin modificări de legislație.
CITEȘTE ȘI Se reformează Protecția Consumatorului: conducere votată de Parlament, președinte cu funcție de ministru și amenzi ca la Consiliul Concurenței De altfel, după cum Profit.ro a scris aici, inspectorii guvernamentali au constatat, în urma unui control desfășurat anul trecut la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), că unele companii miniere titulare de licențe de concesiune pentru exploatare refuză să plătească redevențele miniere prevăzute de legislația în vigoare, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune cu autoritățile române, și plătesc doar cuantumul inițial al acestora, susținând că statul le-a majorat ulterior ilegal, prin încălcarea mai multor prevederi din Legea minelor. Lista acestor companii nu este divulgată de autorități, dar totalul redevențelor neplătite din această cauză se ridica, la data constatării, la aproape 38 de milioane de lei (peste 8,5 milioane de euro).
Inspectorii guvernamentali i-au transmis premierului Dacian Cioloș că unele companii miniere cu operațiuni în România refuză să încheie acte adiționale la licențele de concesiune pentru exploatare, pentru a modifica astfel cuantumul redevențelor datorate statului, ca urmare a majorării acestora în Legea minelor.
Companiile respective acuză că statul a majorat ilegal redevențele miniere și invocă în acest sens articolul 21 alineatul 2 al Legii minelor, care stipulează că "prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului".
Alte motive de refuz pentru plata redevențelor majorate invocate de operatori sunt articolul 45 alineatul 1 din lege, care prevede că redevența minieră cuvenită bugetului de stat este stabilită la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare, precum și articolul 60 alineatul 1, conform căruia "prevederile licențelor în vigoare rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condițiile în care au fost încheiate".
CITEȘTE ȘI OMV va investi 1 miliard de euro în proiectul Nord Stream 2 Speța s-ar putea dovedi importantă ca precedent, în condițiile în care, în ultimul an, reprezentanții companiilor petroliere au declarat în mai multe rânduri că eventuala majorare a redevențelor petroliere sau introducerea unui impozit suplimentar pentru producătorii de țiței și gaze ar trebui să fie aplicată doar pentru acordurile de concesiune care ar urma să fie semnate după înăsprirea legislației fiscale din sectorul petrolier, nu și pentru acordurile petroliere aflate în derulare la data modificării legislative.
Potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de Profit.ro, Salrom s-a clasat, anul trecut, pe locul 2 în topul companiilor exportatoare cu capital românesc. Societatea, singurul producător de sare din România, a realizat anul trecut o producție de 2,18 milioane de tone, în creștere cu 6% față de anul precedent, pe fondul majorării cererii, din care un sfert a fost exportat în Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova.
România are cele mai mari rezerve de sare din regiune, suficiente pentru câteva sute de ani, dar exporturile sunt efectuate în general în țările vecine, deoarece, pe distanțe mai mari, transportul ajunge la o pondere prea mare în prețul final, sarea fiind o marfă ieftină.
CITEȘTE ȘI La o zi după scrisoarea dură trimisă lui Ponta, Ghinea continuă atacul: sesizează DNA făcând trimitere la Ghiță Vicepremierul și ministrul Economiei, Costin Borc, a declarat recent, la Profit LIVE, că Guvernul actual intenționează să adopte o strategie în domeniul minier care să prevadă că statul va păstra controlul majoritar la companiile din sectorul resurselor minerale, inclusiv la Salrom. El a adăugat, pe de altă parte, că speră ca, până la finalul anului, Salrom să fie listată la Bursă, pentru a permite celuilalt acționar al companiei, Fondul Proprietatea, să-și lichideze participația.
În ianuarie, AGA de la Salrom a amânat aprobarea listării la Bursă a companiei, prin vânzarea unui pachet de acțiuni deținut de FP. Deși decizia a fost luată în unanimitate de către cei doi acționari, FP a transmis ulterior că a votat pentru amânare doar pentru a evita "răul mai mare" al respingerii listării de către Ministerul Economiei și a sugerat că ministrul Costin Borc nu a avut curaj să aprobe cotarea la BVB a Salrom.
În aprilie, Ministerul Economiei a cerut conducerii companiei să cumpere și să folosească programe informatice de calcul în timp real al costurilor de producție, pentru a evita situațiile în care prețurile de vânzare practicate de Salrom nu acoperă aceste costuri. Ministerul a făcut această solicitare după ce a analizat mai multe contracte de vânzare de sare încheiate de Salrom în ultimele luni, inclusiv pentru export.
