Ministerul Finanțelor Publice intenționa să împrumute 400 de milioane de lei în obligațiuni scadente în martie 2022 și a avut cerere de aproape 1,2 miliarde de lei din partea investitorilor, la un randament mediu de 4,52%, situat undeva între cotația din piața secundară și așteptările analiștilor.
Finanțele sunt în urmă cu acoperirea necesarului de finanțare, cu un plan realizat în proporție de sub 40% la jumătatea anului, după ce a luat sume mai mici sau chiar a sărit unele licitații, în condițiile în care piața a cerut randamente din ce în ce mai ridicate.
Investitorii vor mai mulți bani, după ce inflația a crescut puternic față de anul trecut, la un nivel de peste 5% (5,4% în iunie), iar BNR a retras, treptat, lichiditatea excesivă din sistemul bancar și a crescut dobânda cheie de la 1,75% la 2,5%.
În ultimele ședințe sentimentul investitorilor pare să se fi îmbunătățit. Randamentele au scăzut față de ieri cu 5-15 puncte de bază, în funcție de scadență, evoluție pusă de analiștii ING Bank pe seama publicării de către Statistică a unei rate a inflației ușor sub așteptări și a faptului că achizițiile au lipsit în ultima perioadă, pe fondul licitațiilor eșuate.
ING se aștepta la o cerere bună la licitația de astăzi și la un randament de sub 4,5%, după ce piața a închis miercuri cu 4,56% randament la titlurile la această scadență.
Finanțele au împrumutat 7,7 miliarde de lei din piața locală în al doilea trimestru al anului, 2/3-imi din sumele programate, iar Erste Bank se așteaptă la creșterea emisiunilor de obligațiuni în perioada următoare.
De la finele lunii aprilie până la cel al lunii iunie randamentele la titlurile de stat pe termen scurt au crescut cu circa 1 punct procentual, în timp pe scadențele la 5 și 10 ani creșterea a fost de 60-70 de puncte de bază, arată Erste.
„Vedem scadențele pe termen lung al curbei randamentelor drept cele mai sensibile la o corecție a pieței declanșată de un șoc extern și agravată de vulnerabilitățile legate de deficitele gemene (bugetar și de cont curent, n.red.). Dar până atunci, următorul eveniment de risc va fi dezvăluirea, în această vară, a detaliilor tehnice ale reformei sistemul privat de pensii, având în vedere că 60% din active gestionate de fondurile de pensii sunt investite în obligațiuni guvernamentale locale”, scrie Eugen Sinca, analist al BCR, într-un raport.
Economistul avertizează că deficitul bugetar în creștere, ca urmare a creșterii cheltuielilor statului, naște îngrijorări și întrebări despre cum și când va putea fi adus pe o cale sustenabilă, în condițiile în care și Comisia Europeană a cerut explicații României privind devierea de la obiectivele bugetare pe termen mediu.
Cirprian Dascălu, economist-șef al ING Bank, estimează o creștere economică mult sub cea pe care coaliția PSD/ALDE a fundamentat bugetul (3,5% vs. 5,5%, de la 6,9% în 2017) și se așteaptă la o revizuire bugetară semnificativă, dar care nu va fi făcută la rectificarea plănuită pentru această lună.
