Președintele Iohannis a promulgat, marți, proiectul de lege prin care suma alocată anual partidelor politice de la buget poate ajunge la 0,04% din PIB. În cazul mandatelor obținute de femei, subvenția este dublă. O lege care prevedea același lucru, dar și eliminarea confiscării banilor ilegali folosiți de partide în alegeri sau la referendum, a fost declarată neconstituțională.
Majoritatea de guvernământ aprobase, la începutul lunii octombrie, o serie de modificări la Legea finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale, astfel încât banii folosiți ilegal de partide în alegeri sau la referendum să nu mai poată fi confiscați. Inițiatorul acestor propuneri, preluate de majoritatea parlamentară, a fost ex-ministrul Justiției Florin Iordache, autorul celebrei OUG 13, care redefinea abuzul în serviciu și dezincrimina favorizarea infractorului prin decizii ale demnitarilor.
Deputații au vrut atunci să rezolve și problema finanțării partidelor și s-au grăbit să adauge un amendament în acest sens, alături de cele prrivind interzicerea confiscării, la un proiect de lege al gupului minorităților, care solicitau doar exceptarea de la prevederile Legii finanțării partidelor a organizațiilor minorităților care au obținut câte un singur mandat de deputat sau de consilier într-o circumscripție electorală.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Până în prezent, legislația stabilea că suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat, putând însă fi majorată proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.
Printr-o nouă modificare adusă legii, parlamentarii puterii au stabilit însă că ”suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi cel mult 0,04% din produsul intern brut”.
Așa cum a avertizat Profit.ro, dat fiind că aduce modificări substanțiale formei de la Senat, proiectul încalcă principiul bicameralismului, iar după ce opoziția a formulat o sesizare în acest sens, Curtea Constituțională a stabilit, la începutul lunii noiembrie, că legea este neconstituțională tocmai din acest motiv.
La mai puțin de trei săptămâni de la decizia Curții, senatorii au adoptat un nou proiect de lege, care fusese depus în vară și care propunea cota de 0,02% din veniturile prevăzute în bugetul de stat drept limita minimă a sumei alocate anual partidelor politice cu titlu de subvenție de la bugetul de stat.
La votul din plen a trecut însă forma modificată în comisia de spcialitate, preluată cuvând cu cuvânt din proiectul declarat neconstituțional, și anume că subvenția poate de fi de cel puţin 0,01% şi cel mult 0,04% din produsul intern brut.
În plen, la propunerea senatoarei PNl Alina Gorghiu, a fost probat și un amendament ca suma alocată unui partid să poată fi majorată nu proporțional, ci dublată în raport cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei. Astfel, a susținut senatoarea, partidele vor fi motivate să aibă cât mai multe femei pe locurile eligibile din listele electorale.
La finele lunii decembrie, Camera Deputaților a adoptat forma legii propusă de Senat, cu 222 de voturi pentru, 24 împotrivă și 6 abțineri.
Potrivit celor câtorva parlamentari din opoziție care s-au opus proiectului, în acest mod finanțarea partidelor crește nejustificat și semnificativ față de activitatea acestora și numărul de cetățeni care sunt convinși de acestea să voteze.
