Germania este o țintă importantă a spionajului și atacurilor informatice lansate de guverne străine, precum cel turc, rus sau chinez, se arată într-un raport guvernamental publicat marți, ai cărui autori avertizează în legătură cu „bombe cu ceas” care ar putea sabota infrastructura critică, relatează Reuters.
Spionajul industrial costă industria germană miliarde de euro anual, iar companiile mici și medii sunt, de multe ori, cel mai mare perdant, a afirmat agenția de informații interne BfV, în raportul său anual de 339 de pagini, scrie News.ro.
„Consecințele pentru țara noastră variază de la poziții de negociere slăbite la costuri materiale mari și de la pagube economice până la încălcarea suveranității naționale”, scriu autorii materialului.
Documentul prezintă o serie de amenințări la adresa securității, inclusiv militanții islamiști și intensificarea violenței extremei-dreapta, dar atrage atenția și asupra numărului tot mai mare de cazuri de spionaj informatic.
BfV notează o „creștere notabilă”, în 2016, a actelor de spionaj comise de agenția de informații externe turcă MIT. Incidența a fost tot mai mare după tentativa de puci din 15 iulie, din Turcia.
În plus, Rusia ar încerca să influențeze alegerile parlamentare din 24 septembrie.
Principalele ținte au fost Ministerul de Externe și birourile sale din străinătate, Ministerele de Finanțe și al Economiei, Cancelaria și armata.
Ministrul de Interne, Thomas de Maiziere, a declarat că Guvernul colaborează strâns cu industria pentru a apăra companii germane, cele mai grav afectate sectoare fiind cel de armament, spațial și aerospațial, dar și industria auto și institutele de cercetare.
Atacurile informatice ar putea duce atât la pierderi de informații, dar ar putea, prin viruși latenți, să instaleze „bombe cu ceas tăcute, informatice”, care pot manipula datele și sabota echipamente, în special infrastructură critică, adaugă serviciile secrete.
BfV oferă ca exemplu virusul Sandworm, despre care experți IT afirmă că ar fi fost creat în Rusia și care a vizat în ultimii ani site-uri guvernamentale, NATO, dar și companii de utilități și telecomunicații.
RUSIA, CHINA, IRAN
Rusia, China și Iran au fost principalele țări care au spionat Germania, deși au avut motive diferite între ele.
Rusia a fost interesată de ridicarea sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană pentru acțiunile Moscovei din Ucraina, în timp ce grupul de hackeri APT 28, cunoscut și ca Fancy Bear, ce ar fi controlat de stat, a continuat să atace ținte politice germane.
De asemenea, Rusia a folosit așa-numiți troli online pentru a influența opinia publică și a impune opinii pro-ruse, se arată în raport, invocând o creștere semnificativă a propagandei și a campaniilor de dezinformare, folosind rețelele de socializare și media sprijinită de Moscova.
“Se presupune că agențiile ruse de stat încearcă să influențeze partidele, politicienii și opinia publică, având în vizor alegerile parlamentare din 2017”, au scris autorii documentului.
Iranul s-a concentrat în special pe ținte israeliene, dar și criticii regimului religios de la Teheran.
BfV a observat, însă, o scădere importantă a posibilelor tentative ale Iranului de a cumpăra obiecte ce pot fi folosite atât în scopuri militare, cât și civile, pentru a le folosi în programul nuclear. Însă această tendință nu a fost înregistrată și în cazul eforturilor de dezvoltare a rachetelor balistice.
Spionajul chinez s-a intensificat de când președintele Xi Jinping a fost învestit în funcție, în 2013, și se concentrează tot mai mult pe evenimente politice, precum summitul G20 de la Hamburg, precum și progrese tehnologice, dar și critici ai Guvernului chinez.
Raportul afirmă că serviciile chineze de informații folosesc rețele de socializare, precum LinkedIn și Facebook, pentru a încerca să recruteze informatori occidentali. În plus, faptul că Guvernul și industria au legături strânse înseamnă că spionajul de stat și cel industrial, sunt greu de deosebit.
Spionajul turc se concentrează pe cei care susțin PKK și pe clericul aflat în exil Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză pentru tentativa eșuată de lovitură de stat.
