Dosarul Mineriadei, retrimis la Parchet. "Bun de aruncat la gunoi”

Dosarul Mineriadei, retrimis la Parchet. "Bun de aruncat la gunoi”
Profit.ro
Profit.ro
scris 8 mai 2019

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, miercuri, să retrimită Parchetului General Dosarul Mineriadei. Președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș, spune că nu contestă decizia judecătorului de caz, dar îl acuză că a ținut un an și jumătate dosarul, deși victimele sperau să li se facă dreptate. Mărieș susține că din dosar lipsește cam 80 la sută din ceea ce s-a instrumentat în perioada 2005 – 2007. ”După un an și jumătate aflăm că avem un rechizitoriu bun de aruncat la gunoi”, a mai spus președintele Asociației 21 Decembrie.

Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, miercuri, să retrimită Secției Parchetelor Militare din Parchetul General Dosarul Mineriadei, scrie News.ro.

Urmărește-ne și pe Google News

”Din acest dosar lipsește cam 80 la sută din ceea ce s-a făcut în peioada 2005 – 2007, ei rezumându-se doar la 14 persoane vinovate, dar și pe acelea nu le-au pus corect sub urmărire, nu au făcut procedura corect. Atunci, sigur, cu un dosar incomplet, judecătorul nu are ce să facă decât să-l dea înapoi. Eu nu-l acuz pe Epure pentru decizia de azi, eu îl acuz pe Constantin Eure, judecător de Înaltă Curte, că și-a permis să rețină doar el un an și jumătate dosarul, în detrimentul acestor oameni care au venit cu speranță la termene, sperând că li se face dreptate, și au aflat că avem un rechizitoriu bun de aruncat la gunoi”, a declarat, la ieșirea din sediul instanței, președintele Asociației 21 Decembrie, Teodor Mărieș.

Managerii de la UBS - acuzați că au ajutat \ CITEȘTE ȘI Managerii de la UBS - acuzați că au ajutat "numeroși" clienți să evite plata taxelor, inclusiv prin ascunderea unor transferuri în străinate. În Franța, banca a primit o amendă record

Acesta a afirmat că ”mai mult ca sigur se va găsi cineva care să facă contestație”, air procedura se va prelungi.

”Dosarul a fost construit prost, trebuie construit bine, trimis cu fundament aici ca să poată să înceapă odată judecarea. Bătaia de joc pentru victime este imensă. Să ți un an și jumătate un dosar care trebuia să stea la Curtea Supremă două luni. În două luni trebuia să-și formeje judecătorul părerea și să-l trimită”, a mai declarat Mărieș.

Întrebat ce orizont de timp consideră că este potrivit pentru retrimiterea dosarului în instanță, Mărieș a spus: ”Dacă se aduce procuror de caz care cunoaște acest dosar, părerea mea este că între patru și șase luni este prea mult ca acest dosar să fie bine construit și retrimis către instanță”.

Magistrații instanței supreme au început, în februarie 2018,  judecarea dosarului Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care au fost trimise în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul lider sindical Miron Cozma.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea, declara, în iunie 2017, că dosarul "Mineriadei", care a ajuns spre judecare la ICCJ, ar putea dura cel puțin un an și jumătate fără procedura de Cameră preliminară, având în vedere că sunt de audiat 1.500 de victime și 600 de martori.

În 13 iunie 2017, Parchetul Înaltei Curte de Casație și Justiție a anunțat că procurorii militari au finalizat cercetările în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 și au trimis în judecată, pentru crime împotriva umanității, 14 persoane, între care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și Miron Cozma. Potrivit procurorilor, în zilele de 11 și 12 iunie 1990 autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, în acest atac fiind implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Astfel, au fost trimiși în judecată: Ion Iliescu, la acea dată președinte al României și președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României, Petre Roman, prim-ministru al Guvernului interimar, Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, director al Serviciului Român de Informații și general în rezervă Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare, pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a din Codul Penal (uciderea unor persoane) - 4 acte materiale, art. 439 alin. 1 lit. g (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) - 1.388 de acte materiale și art. 439 alin. 1 lit. j (vătămarea integrității fizice sau psihice a unor persoane) - 1250 de acte materiale.

De asemenea, au fost trimiși în judecată amiralul în rezervă Emil Dumitrescu,  la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne,  pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit. g (1388 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (1250 de acte materiale) din Codul penal, cu aplicarea art. 439 alin. 1 art. 5 alin. 1 din Codul penal, Cazimir Ionescu, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, Adrian Sârbu, la acea dată șef de cabinet și consilier al primului ministru, Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni, Cornel Plăieș Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor, pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, art. 439 alin. 1 lit. g (856 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (748 de acte materiale) din Codul penal.

În dosarul Mineriadei, procurorii militari i-au trimis în judecată și pe generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne, colonel în rezervă Petre Peter,  comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne, pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit. g (431 de acte materiale) și art. 439 alin. 1 lit. j (431 de acte materiale) din Codul penal și Alexandru Ghinescu, director al I.M.G.B., pentru infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit g (5 acte materiale).

Conform procurorilor, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, arată procurorii.

Ei menționează că atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a patru persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii), vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane (fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii) și privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acțiuni, peste două sute de persoane au fost ridicate și transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reținute până în după amiaza aceleiași zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară, iar concomitent s-a pătruns în forță, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziționate mai multe birouri, persoanele aflate în incintă fiind evacuate prin acte de  violență.

"Conform hotărârii luate de către președintele Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, primul-ministru al Guvernului României, viceprim-ministrul, conducători ai instituțiilor de forță, precum și de către persoane din conducerea Frontului Salvării Naționale, în Piața Universității au fost aduși muncitori de la Întreprinderea de Mașini Grele București, coordonați de directorul acesteia. Muncitorii s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele întâlnite în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piața Universității împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanților. Acțiunile întreprinse de autoritățile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanților, astfel că au fost incendiate sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române și Serviciului Român de Informații", notează procurorii.

Anchetatorii mai spun că s-a făcut uz de armă cu muniție de război de către forțele de ordine, în aceste împrejurări fiind împușcate mortal patru persoane, iar alte trei au fost rănite, de asemenea, prin împușcare.
Represiunea autorităților a continuat în zilele de 14 și 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii și muncitorii  din mai multe județe ale țării, care  deveniseră o adevărată forță de ordine, paralelă cu cele recunoscute și organizate potrivit legii. În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție. De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului și alte persoane având legătură cu manifestațiile din Piața Universității, imaginile cu actele de violență comise de mineri pe străzile orașului fiind mediatizate în întreaga lume.

"Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune și manipulare a opiniei publice de către autoritățile statului reprezentate de către inculpați, care au prezentat manifestațiile din Piața Universității într-un mod distorsionat și au acreditat ideea că ele sunt determinate de o așa-zisă ”rebeliune de tip legionar”. Manifestanții care își exprimau opiniile politice au fost prezentați ca persoane cu ocupații infracționale, "elemente extremiste, reacționare”, fiind etichetați de președintele ales al României ca fiind ”golani”. Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în cazărmi aparținând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990. (...) obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal", mai arată anchetatorii.

În acest dosar au fost  audiate 46 de persoane având calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor și 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citații.
Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul întocmit în acest caz are 2.000 de file.

viewscnt
Afla mai multe despre
dosarul mineriada
teodor maries