„Este un momentum absolut fantastic. Astăzi este, pentru că se întâmplă în paralel mai multe lucruri. Spre exemplu, suntem în primul moment după 20 de ani când România rescrie curriculumul. Ceea ce este absolut fantastic. Este o fereastră în care România poate să ia școlile și să le ducă la propriul viitor”, a declarat Andra Munteanu, co-fondatoare și președinte Narada, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro Live TV.
Potrivit acesteia, procesul vine și pe fondul presiunilor exercitate de Comisia Europeană și OECD, după ce reformele anterioare au rămas incomplete.
„Copiii au experimentat un curriculum orientat pe competențe în primii ani de școală, după care au avut parte de o fractură. Acum, practic, se încearcă repararea acestei fracturi. Plus AI-ul. Nu putem să nu vedem disrupția pe care o aduce AI-ul în piața muncii și în piețele financiare”, a spus aceasta.
În opinia sa, una dintre cauzele pentru care schimbările din educație au întârziat este pasivitatea societății.
„Cred că noi, românii, avem o anumită pasivitate, o anumită așteptare. Așteptăm să vină cineva providențial, niște fonduri de undeva, cineva care să ia deciziile și altcineva care să facă. Noi am zis: nu, e în regulă să facem noi. Este în regulă să nu mai așteptăm”, a afirmat Munteanu.
Aceasta consideră că școala românească nu răspunde în prezent cerințelor pieței muncii și că generațiile Alpha și Beta au nevoie de un model educațional complet diferit.
„Aș spune deloc, chiar dimpotrivă. Pentru generația Alpha avem nevoie de ceea ce se numește Learning 3.0. Educația nu doar că trebuie regândită. Copilul nu mai este receptacul pasiv în care profesorul toarnă cunoaștere, ci trebuie să participe activ la construirea propriului traseu educațional”, a explicat ea.
În ceea ce privește profesorii, fondatoarea Narada se declară optimistă și spune că rolul lor va deveni și mai important în era inteligenței artificiale.
„Când spun profesor extraordinar, mă refer foarte mult la natura umană a profesorului. În ce măsură se apleacă asupra copiilor și îi ajută să dezvolte metacompetențe precum reziliența. Era AI-ului este o mare oportunitate pentru profesorii care au deja genul acesta de vocație”, a afirmat Andra Munteanu.
Narada urmărește dezvoltarea a trei metacompetențe considerate esențiale pentru viitor: reglarea emoțională, reziliența și gândirea critică.
„Capacitatea de a-ți regla emoțiile, capacitatea de a fi rezilient și capacitatea de a gândi critic se autopotențează una pe cealaltă. Sunt singurele pentru care există un nivel mare de certitudine că vor fi necesare și în 2030 și mai departe pe piața muncii”, a spus aceasta.
Potrivit ei, cercetările arată că dezvoltarea acestor competențe poate avea efecte directe asupra performanței școlare.
„Există un meta-studiu cu 355 de cercetări în care s-a intervenit exclusiv pe reglarea emoțională. Această intervenție a generat într-un an academic un progres suplimentar echivalent cu opt luni de învățare. Faptul că mă ajut să îmi gestionez emoțiile mă face mai performant. Este o infrastructură mentală, nu un «nice to have»”, a precizat Munteanu.
Organizația își propune ca soluțiile dezvoltate în zona educației non-formale să fie integrate ulterior în sistemul public.
„Funcționăm ca un laborator de inovație. Inovăm, creăm soluții, după care le dăm în sistem, astfel încât să fie absorbite și distribuite la nivelul tuturor școlilor din România. Asta ne dorim să facem până în 2030”, a declarat aceasta.
Referindu-se la școlile private, Andra Munteanu spune că dezbaterea este mai complexă decât pare și oferă exemplul Suediei și Finlandei.
„Suedia a ales acum 30 de ani pariul școlilor private, iar Finlanda a ales să investească într-un sistem public foarte performant. După 30 de ani, câștigătorul acestui studiu de caz este Finlanda. Totuși, nu aș generaliza și nu aș spune că școlile private nu fac o treabă bună. Sunt multe școli private care sunt cel puțin la nivelul Learning 2.0”, a spus ea.
Întrebată cum ar trebui să arate copilul viitorului, Munteanu a indicat capacitatea de a distinge între informație și dezinformare drept una dintre competențele-cheie.
„Copilul viitorului știe să caute adevărul și să facă diferența între fapte și opinii. În era AI-ului există extrem de multă informație falsă. Trebuie să știe să chestioneze lucrurile care par evidente și să gândească critic”, a afirmat aceasta.
Totodată, ea susține că succesul academic nu mai garantează succesul în viață.
„În momentul de față niciun studiu nu mai arată că există o corelație între succesul academic și succesul în viață. Niciun studiu nu stă în picioare cu relația asta. Dacă ai niște școli care sunt mult în urma vremurilor, cum ar mai putea ele să mă pregătească să am succes astăzi?”, a declarat Munteanu.
Fondatoarea Narada a vorbit și despre începuturile organizației, create după ce a descoperit că mulți copii din comunități vulnerabile lipsesc de la școală din lipsa unor lucruri elementare.
„Cauza numărul unu pentru care unii copii nu mergeau la școală erau încălțările. Erau familii cu opt copii care împărțeau aceeași pereche de încălțări. Atunci mi-am dat seama că României nu îi lipsesc câteva sute de mii de perechi de încălțări, ci conexiunea dintre copilul care are nevoie și adultul care îl poate ajuta”, a spus ea.
În primii ani de activitate, Narada a atras aproximativ 5 milioane de euro și a sprijinit peste 200.000 de copii.
În ceea ce privește AI-ul, Munteanu avertizează că impactul depinde de modul în care tehnologia este utilizată.
„Copiii care folosesc AI doar pentru a primi răspunsuri obțin inițial rezultate mai bune, dar atunci când le retragi accesul la AI performanțele scad. În schimb, copiii care folosesc un AI care îi ajută să găsească singuri răspunsurile își păstrează performanțele. AI-ul este neutru. Depinde cum îl utilizezi”, a explicat aceasta.
Narada a lansat în pandemie platforma NaradiX, prin care a fost digitalizată materia pentru clasele 0-8, iar în prezent dezvoltă Nari, un asistent bazat pe inteligență artificială destinat părinților și profesorilor.
„Ce face părintele contează extrem de mult, indiferent de cum este școala. Toate studiile arată că un copil cu un părinte implicat în actul educațional este mai câștigat decât un copil aflat într-o clasă foarte mică, dar fără acest sprijin”, a spus Munteanu.
Ea mai arată că una dintre cele mai eficiente metode de dezvoltare a rezilienței la copii este practicarea artelor marțiale.
„Există studii comparative între foarte multe intervenții. Cea mai eficientă pentru dezvoltarea rezilienței la copii sunt artele marțiale”, a afirmat co-fondatoarea Narada.
În privința pregătirii României pentru era inteligenței artificiale, aceasta spune că există motive de optimism, chiar dacă progresul este încă insuficient.
„Foarte puține țări stau foarte bine. Cunosc antreprenori care își investesc resursele pentru a crea curriculumuri de AI literacy pe care școlile să le poată accesa gratuit. Bineînțeles că am putea sta mai bine, dar există inițiative care îmi dau speranță”, a concluzionat Andra Munteanu.
