„Cei mai mulți, bineînțeles, reacționează ca urmare a unor reclame pe care fie le văd în mediul online sau offline, panotaj și așa mai departe. Nu neapărat companiile cele mai active în piață sunt și potrivite pentru profilul fiecăruia de investitor. Sunt multe elemente. Cu siguranță platformele cele mai plăcute sau mai colorate, să zicem, care atrag vizual sunt automat mai atractive pentru investitori. Însă sunt o sumedenie de elemente în spate”, a declarat Bogdan Albu, consultant în servicii financiare și fintech la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro TV.
Piața locală s-a deschis odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, ceea ce a permis brokerilor europeni să opereze transfrontalier, în baza pașaportului european.
„Piața s-a deschis odată cu intrarea României în Uniunea Europeană și fiecare broker, fiecare companie înregistrată într-un stat european este liberă să-și promoveze serviciile pe baza acestui pașaport european, cum se numește, în orice alt stat al Uniunii. De altfel, și companiile românești pot să facă acest lucru”, a explicat acesta.
În opinia sa, platformele foarte complexe, cu acces la numeroase piețe și instrumente, nu sunt neapărat potrivite pentru investitorii aflați la început de drum, deoarece pot genera confuzie și decizii greșite.
Din acest motiv, mulți începători se orientează către ETF-uri sau instrumente deja structurate, care elimină nevoia de selecție individuală a acțiunilor și simplifică interacțiunea cu platforma.
Costurile rămân un criteriu central, însă nu întotdeauna sunt ușor de înțeles. Consultantul subliniază că ideea de „comision zero” este, de cele mai multe ori, un mesaj de marketing.
„Vedem ca slogan de marketing foarte des zero comision sau broker care promovează această idee de comision foarte scăzut sau zero la vânzare, cumpărare. Însă în permanență există această noțiune de spread, pe care trebuie să o înțeleagă foarte bine toți cei care încep să investească. Ai preț de cumpărare, preț de vânzare, iar brokerul câștigă din acea diferență dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare”, a spus Bogdan Albu.
Acest spread influențează direct randamentul final al investiției.
„E important să știi care e marja pe care o folosește compania, la ce preț cumperi, la ce preț vinzi, care e acest spread, pentru că, automat, în momentul în care îți calculezi profitabilitatea la final, acest spread este un procent din acea evoluție pozitivă în favoarea ta, care îți erodează rezultatul”, a explicat el.
Pe lângă spread, investitorii trebuie să analizeze taxele de custodie, eventualele taxe de transfer și modul în care sunt deținute titlurile. Există diferențe între deținerea directă, cu înregistrare în registrul acționarilor, și evidența internă la nivelul brokerului, unde investitorul nu apare formal ca acționar.
Reglementarea este un alt criteriu esențial. Integrarea în cadrul european aduce standarde stricte și costuri ridicate pentru companii, dar și un nivel mai mare de protecție pentru clienți.
„Companiile reglementate în Europa trebuie să adere la o serie foarte strictă de reguli și asta vine cu costuri destul de mari. Nu oricine își permite să-și înființeze o astfel de companie sub o jurisdicție europeană, ceea ce automat înseamnă o siguranță mai mare pentru client. Odată există această segregare a fondurilor, adică companiile trebuie să-și păstreze fondurile companiei separate de fondurile clienților”, a mai spus consultantul.
El a subliniat și obligația de best execution pentru brokerii reglementați, respectiv executarea ordinelor la cel mai favorabil preț pentru client, chiar și în condiții de volatilitate ridicată.
În paralel, pe piață sunt active și companii din afara Uniunii Europene, atrăgătoare prin oferirea unui levier mai mare, care permite deschiderea de poziții cu sume reduse.
„Sunt active și companii care nu sunt neapărat reglementate în Europa, pe fondul dorinței investitorilor sau mai degrabă al traderilor de retail să acceseze instrumente derivate cu levier foarte mare, ceea ce e foarte atractiv pentru speculatorii mici”, a spus Bogdan Albu.
Pentru protecție minimă, el recomandă verificarea listelor de avertizare publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
„Autoritatea de Supraveghere Financiară are o zonă în site unde sunt avertizări cu privire la toate companiile care au desfășurat activități fără să fie înregistrate. O primă măsură de protecție ar fi să verifici dacă apare în acea listă”, a precizat acesta.
În ceea ce privește serviciile oferite, diferențele dintre brokerii tradiționali și platformele tehnologizate sunt semnificative. Relația personală, specifică brokerilor clasici, este tot mai rară în contextul reglementărilor stricte care limitează consultanța, în absența unor licențe suplimentare.
Platformele moderne compensează prin instrumente digitale, precum screenere, filtre predefinite sau soluții de social trading și copy trading, însă acestea implică la rândul lor cerințe suplimentare de conformitate și management al riscului.
Accesul la mii de instrumente nu este, în opinia sa, neapărat un avantaj pentru investitorul de retail.
„Instrumentele în exces de multe ori pot să împiedice clientul sau să-i creeze o și mai mare dificultate în alegere. Brokerii foarte mari folosesc asta ca pe un selling point, însă de multe ori investitorii aleg doar companiile din zona blue chip. Poate că ar fi mai avantajos să te duci la un broker mai mic care îți oferă o interfață ușoară, costuri mici, un suport bun, reglementare într-o zonă europeană”, a afirmat Bogdan Albu.
Suportul pentru clienți rămâne un element sensibil, în condițiile în care multe companii au integrat chatbot-uri și soluții automatizate.
„Foarte multă lume se plânge de dificultatea de a interacționa cu personalul care oferă suport. În epoca AI, foarte mulți au integrat chatbots care preiau solicitările. O mare parte din proces implică un efort mai mare din partea clientului”, a spus el.
Tendința de „one-stop shop financiar”, care combină plăți, investiții și alte servicii într-o singură aplicație, este tot mai vizibilă, însă consultantul avertizează că nu există încă un model care să exceleze simultan pe toate palierele.
În zona cripto, riscurile sunt și mai evidente atunci când serviciile sunt oferite de entități fără licență specifică.
„Poți să vezi că deții nu știu câți bitcoin sau câte monede, însă, de fapt, nu ai posibilitatea să
le transferi într-un wallet extern. Sunt și aici foarte multe limitări. Trebuie să mergi un pic peste această ușurință de interacțiune cu platforma și să înțelegi cum funcționează în spate compania respectivă”, a explicat Bogdan Albu.
În ceea ce privește greșelile frecvente ale investitorilor români, el indică supraîncrederea și lipsa managementului riscului.
„Odată ar fi această încredere prea mare în propriile forțe. În momentul în care au mulți bani la dispoziție, pe fondul unei euforii, nu se fac toate aceste filtre necesare pentru a selecta corect companiile sau instrumentele. Totodată nu se ține cont de niciun fel de principiu de management al riscului, mă refer la o supraexpunere pe anumite instrumente”, a declarat consultantul.
Volatilitatea piețelor poate amplifica reacțiile emoționale, mai ales în cazul scăderilor abrupte.
„În momentul în care îți vezi valoarea contului la jumătate, mulți se sperie și vând în pierdere. Ori, de multe ori, investițiile sunt despre răbdare. Investițiile sigure și cele care aduc randamente pe termen lung pot fi comparate cu a privi iarba cum crește. Exact așa funcționează dobânda compusă”, a concluzionat Bogdan Albu.
