Comparativ cu alte piețe, România încă are un număr mic de fonduri de private equity, iar cele existente se axează în principal doar pe anumite segmente economice, spune, la emisiunea Educație cu Profit de la PROFIT NEWS TV, Vlad Năstase, CEO Concilium Consulting, companie care furnizează consultanță în servii financiare.
„Statistica nu s-a schimbat. Fondurile sunt cam aceleași, cu mici excepții de jucători noi, care ataca niște nișe tradiționale. Însă, economia nu se limitează doar la acele nișe și atunci prezența lor este încă timidă în piață”, spune Vlad Năstase, adăugând că motivele pentru care România are atât de puține fonduri de private equity țin în principal de dimensiunea afacerilor, poziționarea geografică, parteneri și potențialul pe care acestea îl au de a ajunge jucători importanți regionali.
„Legislația cred că e undeva mai la coada clasamentului din perspectiva factorilor de stopare a acestor investiții. Dimensiunea companiilor este cel mai important factor pentru că, în cele din urmă, noi avem o industrie în continuare destul de fragmentată pe marea lor majoritate ca și segmente de business și procesul acesta de consolidare de care se vorbește de ani de zile este început, dar are o dinamică lentă. Iar fondurile de investiții dacă sunt regionale au și ele o limită de suma de investit. În România probabil că ar putea avea până în 10 investiții care să ruleze în paralel”, completează CEO-ul Concilium.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Contextul de piață actual, continuă el, poate determina și restructurări importante în cadrul companiilor în care aceste fonduri de private equity au investit.
„Dacă ne uităm la fondurile care sunt deja prezente și au deja expuneri pe companii în România, investițiile astea poate au fost făcute în perioada bună a economiei, când companiile aveau și niște credite la niște costuri mai acceptabile decât sunt astăzi, aveau mai puțini factori de presiune și pe acele de businessuri s-a făcut și proiecția de viitor a investiției fondului de private equity.
Acum, datele s-au schimbat. Și atunci, s-ar putea ca elementul de proiecție de acum câțiva ani de zile să aibă mari diferențe față de realitatea de astăzi. În acest moment, s-ar putea să fie nevoie ca fondul să-și recalibreze așteptările și să ia niște decizii, unele de susținere în continuare, altele poate de exit sau de căutare ale unor parteneriate sau de restructurare, nu neapărat financiare, cât și poate operaționale”, precizează Vlad Năstase, care consideră că aspectul operațional trebuie să fie cumva păstrat ca o preocupare permanentă și ca un factor care poate să facă diferența între un business foarte profitabil și un business care începe să arate semne de oboseală.
„Sunt aceleași fonduri care poate acum ridică o nouă rundă de finanțare și vor încerca să găsească noi target-uri. Și atunci, trebuie să ia o decizie și pe portofoliul existent, dacă merită să mai rămână pe el, să facă un exit, restructurări și dacă da, cu cine, pentru că echipele de fond au și ele o capacitate și capabilitate limitate de implicare directă într-o companie”, mai adaugă acesta.
Vlad Năstase afirmă că fondurile de investiții se uită și la echipa de management a unei companii și la posibilitatea unei restructurări a acesteia dacă situația o impune.
„Dacă echipa de management al businessului este una bine calibrată cu dimensiunile actuale ale cerințelor afacerii atunci există poate un pic mai mult confort. Dacă în schimb observă că echipa de management care are o anumită tipologie de viziune și activități nu mai e ceea ce are nevoie astăzi afacerea și trebuie și un alt profil adăugat la paleta de manageri și asta e o decizie strategică care trebuie luată la momentul oportun”, precizează acesta.
Iar pe anumite industrii fondurile de private equity au început deja să ceară ca parte din procesul de analiză un ESG due diligence.
„Să vadă în ce măsură acest impact pe termen lung îi va costa și dacă da, cât, pentru că e o realitate dinamică și ESG-ul este unul dintre factorii care vor produce multe schimbări la nivel de structură și de strategie de business, marea lor majoritate fiind făcute cu costuri semnificative”, mai spune Vlad Năstase.
