În unele cazuri, anumite alimente pot rămâne sigure pentru consum încă o perioadă, însă există produse care devin rapid periculoase după expirare și pot favoriza apariția unor infecții serioase precum Salmonella sau Listeria.
Ce semnifică datele de pe ambalajele alimentelor
Etichetele produselor conțin mai multe tipuri de informații legate de prospețime și siguranță, iar acestea sunt adesea confundate.
„A se consuma de preferință înainte de”
Această mențiune indică perioada în care produsul își păstrează gustul, textura și proprietățile nutritive în condiții bune de depozitare. După această dată, alimentul poate pierde din calitate, însă nu devine automat periculos.
Termenul este folosit mai ales pentru:
- produse uscate;
- conserve;
- biscuiți;
- cereale;
- alimente cu durată mare de păstrare.
Data de expirare
Aceasta este mult mai importantă din punct de vedere al siguranței alimentare. După depășirea ei, produsul nu ar mai trebui consumat.
Data de expirare apare în special pe:
- formule pentru sugari;
- suplimente nutritive;
- produse dietetice speciale;
- anumite produse perisabile.
Specialiștii recomandă ca alimentele expirate să fie aruncate chiar dacă par în regulă.
Produse care nu ar trebui consumate după expirare
Unele alimente dezvoltă rapid bacterii și microorganisme periculoase după deschidere sau după depășirea termenului indicat pe ambalaj.
Sosuri și condimente deschise
Mulți oameni păstrează luni întregi ketchup, maioneză, sosuri sau dressinguri în frigider, însă după deschidere acestea pot deveni un mediu favorabil dezvoltării bacteriilor.
Cu fiecare utilizare:
- aerul intră în recipient;
- produsul este contaminat treptat;
- calitatea și siguranța scad.
Dacă observi:
- lichid separat la suprafață;
- modificări de culoare;
- miros ciudat;
- textură schimbată,
produsul trebuie aruncat imediat.
Brânzeturile moi se alterează rapid
Brie, ricotta, cremă de brânză sau alte sortimente moi au o durată scurtă de viață după deschidere.
Aceste produse sunt foarte sensibile la:
- mucegai;
- contaminare bacteriană;
- variații de temperatură.
Sucurile presate la rece
Sucurile naturale presate la rece sunt apreciate pentru conținutul ridicat de vitamine, însă tocmai lipsa procesului de pasteurizare le face extrem de perisabile.
După expirare:
- bacteriile se pot multiplica rapid;
- proprietățile nutritive se degradează;
- riscul de alterare crește considerabil.
Specialiștii recomandă consumul lor cât mai rapid după cumpărare.
Fructele de pădure proaspete
Afinele, zmeura, căpșunile sau murele se strică foarte repede, chiar și atunci când sunt păstrate la frigider.
De regulă, acestea rezistă aproximativ o săptămână după cumpărare.
Semnele clare de alterare includ:
- mucegai;
- înmuiere excesivă;
- miros fermentat;
- scurgeri de lichid.
Laptele poate deveni periculos rapid
Laptele este unul dintre produsele la care alterarea poate fi observată relativ ușor.
Semnele că nu mai este bun:
- miros acru;
- modificarea culorii;
- consistență îngroșată sau brânzită.
Nutriționista Dana Angelo White explică faptul că laptele poate rezista câteva zile după termenul înscris pe etichetă, mai ales dacă ambalajul nu a fost deschis.
Carnea crudă, unul dintre cele mai riscante alimente
Carnea crudă este printre produsele care dezvoltă cel mai rapid bacterii periculoase.
În frigider:
- carnea tocată rezistă aproximativ una-două zile;
- fripturile și bucățile întregi pot fi păstrate trei-cinci zile.
După această perioadă, riscul de contaminare crește semnificativ.
Congelarea poate prelungi durata de păstrare cu câteva luni, însă după decongelare carnea trebuie preparată rapid și nu trebuie recongelată, scrie traincan.com.
Toxiinfecțiile alimentare pot avea consecințe grave
Consumul alimentelor alterate poate provoca:
- greață;
- vărsături;
- diaree;
- febră;
- deshidratare severă.
În anumite cazuri, bacterii precum Listeria sau Salmonella pot produce complicații grave, mai ales la:
- copii;
- femei însărcinate;
- vârstnici;
- persoane cu imunitate scăzută.
Specialiștii recomandă verificarea atentă a termenelor de valabilitate și depozitarea corectă a produselor pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.
