Globalizarea veniturilor – când se întâmplă și cum, Vor exista plafoane la contribuții? Va acorda statul deduceri mai ample persoanelor cu venituri mari? Vor avea toți românii declarații fiscale de la ANAF? sunt doar o parte dintre întrebările la care autoritățile de nivel înalt vor răspunde la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 11 septembrie.
Evenimentul va fi transmis în direct pe toate platformele Profit.ro.
Context
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
România se găsesește într-un moment esențial în ce privește finanțele statului, cu un deficit bugetar estimat încă la un nivel foarte ridicat (6,9% în termeni ESA pentru 2024, CE). În această perioadă, Guvernul are în derulare negocieri cu Comisia Europeană asupra programului de corectare a deficitului, negocieri care își vor pune amprenta asupra finanțelor și sistemului de taxare în anii următori.
• Reducerea deficitului în următorii ani, în contextul unor creșteri ale cheltuielilor pentru pensii și salarii (ca urmare a implementării legilor aferente), se va realiza, cel mai probabil, preponderent pe partea de venituri. Ceea ce înseamnă că măcar o parte dintre români vor plăti taxe mai ridicate.
• Executivul s-a angajat să nu introducă taxe noi în 2024, dar anul 2025 va aduce nu doar un nou guvern, ci unul care va avea în față o reașezare de proporții a sistemului fiscal. Chiar dacă impozitarea progresivă rămâne pentru moment la nivelul discuțiilor de principiu, globalizarea veniturilor este acceptată ca probabilă, alături de un val destul de extins de restrângeri de regimuri preferențiale.
• În pofida unei colectări conform planului de către ANAF pentru prima parte a anului, deficitul bugetar se situează la un nivel foarte ridicat, care ridică semne de întrebare pentru întreg anul. Deși nu pare a fi o problemă de venituri, ci una de cheltuieli, dezechilibrul bugetar nu poate decât să se accentueze până la finalul anului.
• Politicienii au încercat să dea cât mai puține informații privind măsurile care vor urma de anul următor, dar direcția acestora ar trebui să vină dinspre raportul Băncii Mondiale livrat statului ca parte din PNRR. Până în prezent, pare să fie preferată eliminarea de regimuri fiscale favorabile.
Principalele cheltuieli fiscal (venituri pierdute) în cazul României, conform legislației în vigoare, vin din scutirile acordate de stat:
• scutirea de impozit pentru profitul investit în producția și/sau achiziția de echipamente tehnologice - mașini, utilaje și instalații de lucru, cheltuielile de cercetare dezvoltare – deducere suplimentară în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități, cheltuieli privind sponsorizări și/sau acte de mecenat, precum și burse private, impozit pe profit redus ca urmare a facilității acordate pentru menținere a capitalului propriu pozitiv/majorare a capitalului propriu în cazul impozitului pe profit.
• scutirea de impozit pe venit pentru veniturile reprezentând ajutoare, indemnizații și alte forme de sprijin acordate conform legii, eliminarea
din venitul lunar din pensii a plafonului neimpozabil de 2.000 lei, deduceri personale pentru persoanele aflate în întreținere, scutirea de impozit pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul construcții, agricultură, I.T. pentru veniturile sub plafonul de 10.000 lei brut, cercetare-dezvoltare
Principalele cheltuieli fiscal (venituri pierdute) în cazul României, conform legislației în vigoare, vin din scutirile acordate de stat:
• aplicarea cotei reduse de TVA de 9% și respectiv 5% pentru anumite categorii de livrări/prestări de servicii.
• scutirea de contribuții sociale a biletelor de valoare acordate potrivit legii, a veniturilor din pensii, a ajutoarelor, indemnizațiilor și a altor forme de sprijin acordate conform legii.
• scutiri de la plata impozitului pe clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, scutiri de la plata impozitului pe clădire în cazul persoanelor fizice și/sau juridice române care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le dețin în proprietate
Ce aduce anul 2025?
Premierul Ciolacu a menționat trei modificări fiscale potențiale:
• cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi și PFA-uri), posibil exceptând profiturile reinvestite;
• introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (de exemplu 10% și 20-25%);
• creșterea cotei principale a TVA cu 2-3 puncte procentuale.
Teme de dezbatere
• Deficitul în contextul discuțiilor cu CE. Cu cât va trebui să scadă în fiecare an, sursa (venituri sau cheltuieli), perspective pentru anii următori.
• Rolul diverselor module informatice (e-Factură, e-TVA, e-Transport) pentru echilibrarea bugetului. Ce trebuie să aducă aceste măsuri și
ce se întâmplă dacă nu.
• Globalizarea veniturilor – când se întâmplă și cum. Vor exista plafoane la contribuții? Va acorda statul deduceri mai ample persoanelor cu venituri mari? Ar aduce globalizarea veniturilor încasări mai ridicate la buget?
• Prea multă informatizare prea repede? Cât timp are statul pentru a introduce modele informatice și câtă capacitate are mediul privat
de a se adapta la schimbări în acest ritm?
• Noul sistem de declarații fiscale? Trecem la o nouă paradigmă? Vor avea toți românii declarații fiscale de la ANAF?
