Vicepreședintele Băncii Centrale Europene, Luis de Guindos, a atras luni atenția asupra faptului că nivelul ridicat al datoriei suverane ar putea împiedica guvernele să răspundă la provocările economice pe termen lung și le va condamna la un ritm redus de creștere economică, transmite Bloomberg.
Luând cuvânt la conferința Euro Finance Week, organizată la Frankfurt, Guindos a spus că agravarea deficitelor bugetare primare, care împing povara datoriilor și mai sus, ar putea rezulta în limitarea cheltuielilor necesare pentru combaterea schimbărilor climatice, a cheltuielilor cu apărarea, digitalizarea și o productivitate scăzută.
"Derapajul fiscal, sau semnele de întrebare cu privire la traiectoriile de consolidare fiscală, ar putea duce la noi reevaluări ale riscurilor de țară. De asemenea, actualele deficite primare mari ar putea face mai dificil pentru guverne să sprijine economia, dacă șocurile negative se vor materializa", a spus Luis de Guindos.
Aceste comentarii vin cu două zile înainte ca BCE să dea publicității raportul său semestrial privind stabilitatea financiară, care va analiza agravarea amenințărilor la adresa băncilor, care sunt un furnizor cheie de finanțare pentru companiile din regiune. Investițiile au stagnat recent pe fondul incertitudinilor cu privire la perspectivele economice, iar realegere lui Donald Trump în postul de președinte al SUA reprezintă un alt risc, scrie Agerpres.
"Balanța riscurilor macro s-a reorientat dinspre îngrijorările privind inflația ridicată spre temerile privind creșterea economică. Inflația s-a apropiat de ținta noastră de 2%", a subliniat Guindos.
CITEȘTE ȘI Metropolitan Life - creștere a primelor brute subscriseGardienii euro se pregătesc pentru reuniunea lor din decembrie, ultima ședință de politică monetară din acest an, iar analiștii se așteapă la o reducere de dobândă cu un sfert de punct precum și la indicii cu privire la direcția pe care o va lua politica monetară a BCE în viitor.
Oficialii BCE au analizat posibilitatea continuării relaxării politicii monetare însă nu există un consens cu privire la ritmul și amploarea relaxării. Unii guvernatori de bancă centrală se tem că inflația nu se va ridica la obiectivul țintă, așa cum s-a întâmplat în perioada de dinaintea pandemiei. Alții îndeamnă la prudență având în vedere persistența riscurilor în sus la adresa prețurilor de consum.