Croația ar putea adera la zona euro în ianuarie 2023, a declarat guvernatorul băncii centrale, Boris Vujcic, la o zi după ce autoritățile de la Zagreb au trimis mebrilor Eurogrupului o scrisoare de intenție privind participarea la mecanismul de schimb valutar ERM-2.
“Aceasta presupune ca Croația să îndeplinească, până atunci, criteriile nominale de convergență”, a spus Vujcic într-un interviu pentru publicația Vecernji List, citată de Bloomberg.
Guvernatorul Băncii Croației a precizat că țara sa nu are stabilită o dată exactă pentru adoptarea euro.
Croația a trimis, joi, o scrisoare oficială prin care își exprimă intenția de a participa la mecanismul de schimb valutar ERM-2, etapă obligatorie înaintea trecerii oficiale la moneda unică din zona euro. Moneda Croației, kuna, este deja legată la euro, iar circa 80% dintre depozitele bancare sunt denominate în euro.
Pe lângă Croația, dintre statele din Europa Centrală și de Est care nu fac parte din zona euro, doar România și Bulgaria caută activ să adopte euro în viitorul apropiat. Bulgaria a trimis, în iulie anul trecut, o scrisoare Eurogrupului privind intenția de a adera la ERM-2, având ca obiectiv intrarea în zona euro cel mai devreme în 2022.
Înainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat UE să participe la mecanismul cursului de schimb timp de cel puțin doi ani, fără ca moneda națională să cunoască tensiuni grave în acest interval.
Potrivit celui mai recent Raport de convergență publicat de Comisia Europeană, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate criteriile de convergență la zona euro, cu excepția criteriului privind cursul de schimb, în timp ce România mai îndeplinea, anul trecut, doar un singur criteriu, cel referitor la finanțele publice.
Guvernul României a anunțat, în mai, că va transmite Comisiei versiunea actualizată a Programului de convergență pentru perioada 2019 - 2022, în care, potrivit premierului Viorica Dăncilă, este menționat angajamentul de a adopta moneda euro în 2024.
Mugur Isărescu, proaspăt reconfirmat pentru un nou mandat de 5 ani la conducerea BNR, a declarat marți, în timpul audierilor din Parlament, că banca centrală va lucra cu Guvernul și partidele politice în vederea atingerii țintei.
“Obiectivul pe termen mediu este să atingem (stabilitatea prețurilor), concomitent cu păstrarea unei creșteri economice sustenabile și echilibrate”, a spus Isărescu, care a reiterat că una dintre principalele provocări este reprezentată de decalajele mari de dezvoltare dintre regiuni, în special dintre București-Ilfov și celelalte zone ale țării.
