România ar trebui să ia rapid măsuri pentru a limita creșterea deficitului bugetar, care devine cel mai mare din Uniunea Europeană, pentru a evita să-și piardă ratingul din categoria investment-grade ("recomandat pentru investiții"), conform analiștilor de la agenția de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg.
Statul de la Marea Neagră, care are cel mai scăzut calificativ din categoria investment-grade" de la toate marile agenții de evaluare financiară, ar putea fi nevoit să înghețe cheltuielile și să crească veniturile pentru a-și reduce din 2027 deficitul spre limita UE de 3% din PIB, se arată într-un raport publicat de analiștii Federico Barriga Salazar și Gergely Kiss de la Fitch, arată Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Deficitul bugetar este în grafic pentru a se diminua la 5,8% din PIB, de la un nivel estimat de 7% din PIB anul acesta, fără un efort semnificativ de austeritate fiscală. Procesul mai lent va declanșa o creștere a datoriei publice spre 80% din PIB în 2037, un nivel "extrem de ridicat pentru România", care ar depăși media din țările cu un rating similar, avertizează Fitch.
"Presiunile negative asupra ratingului ar putea crește, în special dacă există efecte adverse de contagiune de pe urma slăbiciunii fiscale la adresa credibilității politice", au apreciat Salazar și Kiss, adăugând că România ar putea avea nevoie de mai mult de patru ani pentru reducerea datoriei publice.
Guvernul României are dificultăți cu ținerea sub control a datoriei care depășește anul acesta 50% din PIB, cu cheltuielile pentru programe, inclusiv majorarea pensiilor. Cu câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 24 noiembrie, ambele partide mari - care formează coaliția aflată la guvernare în București - se bazează pe majorarea pensiilor, într-o țară cu 19 milioane de locuitori.
România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, a cerut Comisiei Europene să-i permită o perioadă de șapte ani, începând din 2024, pentru reducerea deficitului spre limita de 3% din PIB, dar încă nu a prezentat un plan clar pentru atingerea acestui obiectiv.
CITEȘTE ȘI Unul dintre ultimii mari consumatori de gaze rusești din UE închide robinetulConfruntată cu riscul unui deficit peste așteptări în acest an, coaliția a luat unele măsuri de limitare a cheltuielilor și a acordat o amnistie cetățenilor pentru a achita taxele restante. Mai multe schimbări sunt așteptate după alegeri.
Agenția de rating Fitch a reconfirmat pe 30 august ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă.
CITEȘTE ȘI Recolta de porumb a UE va atinge al treilea cel mai redus nivel din ultimul deceniuDecizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută, în opinia agenției, de statutul de membru al Uniunii Europene și de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susțin convergența reală a veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică a țării, precum și de evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanță și dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare față de țările din aceeași categorie de rating ("BBB").
În opinia agenției, economia României va înregistra o creștere de 2,5% în anul 2024, fluxurile considerabile de fonduri europene, inclusiv fondurile de coeziune din Cadrul Financiar Multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență vor continua să susțină creșterea și investițiile pe termen mediu.
"Agenția Fitch estimează că datoria publică raportată la PIB va înregistra o creștere, dar în limitele suveranilor cu un rating similar, și cu nivelul medianei actuale "BBB", care se situează la 58,3%", se subliniază în comunicat.
CITEȘTE ȘI Azerbaidjanul negociază livrări de gaze în alte trei state europenePrincipalii factori care pot conduce individual sau colectiv la îmbunătățirea ratingului de țară sau a perspectivei sunt reducerea susținută a deficitului bugetar, care ar influența și o scădere pe termen mediu a datoriei publice exprimată ca procent din produsul intern brut, precum și îmbunătățirea structurală a poziției contului curent prin reducerea îndatorării externe și a riscurilor privind finanțarea externă.