Aceasta este tema celei de-a cincea ediții a emisiunii Academia de Guvernanță – un proiect media realizat de Envisia, Profit.ro și Prima News – care a adus împreună voci cu perspective complementare: Adriana Lobdă, co-fondator Envisia, Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei și deputat în Parlamentul României și Victoria Hurth, expert internațional în guvernanță și sustenabilitate. Moderator: Sebastian Zachmann.
Ruptura de Paradigmă: De ce profitul nu mai este suficient pentru bunăstarea organizației
Pentru Adriana Lobdă, adevărata schimbare începe cu educația și cu un nou sistem de valori care pune accentul pe sens, nu doar pe rezultate financiare:
„Cred că intrăm într-o conversație mult mai profundă și cu multe rădăcini. Cred că vorbim de o reinventare a modului în care ne propunem să înțelegem guvernanța ca un sistem bazat pe oameni și deopotriva să înțelegem educația și rolul ei.”
Ea consideră că educația trebuie să devină baza unui „nou sistem de gândire” – unul în care etica și responsabilitatea nu mai sunt opționale, ci fundamentale pentru performanță pe termen lung.
Profitul nu este problema, ci modul în care este obținut
În opinia lui Claudiu Năsui, fostul ministru al economiei, profitul rămâne un motor legitim al economiei, dar trebuie recunoscut prin prisma valorii sociale pe care o generează:
„E posibil ca atunci când cauți profitul, modul în care îl cauți să determine dacă chiar produci valoare sau nu pentru societate. Într-o societate ideală, căutarea profitului ar trebui să profite întregii societăți.”
Fostul ministru a explicat că atunci când profitul este obținut prin „rău social” – de exemplu, prin poluare – statul trebuie să intervină pentru a corecta dezechilibrele.
„Dacă mă întrebați ca politician în România, aș spune că statul român nu face lucrul acesta foarte bine. Alte state reușesc să-l facă mult mai bine.” a afirmat Năsui, explicând că, deși sistemele europene de tip cap and trade sau taxele pigouviene reușesc să internalizeze costurile poluării, România rămâne mult în urmă.
ISO 37011: Standardul care pune Scopul în Centrul Guvernanței
Potrivit Victoriei Hurth, adevărata transformare nu înseamnă doar corectarea disfuncționalităților sistemului actual, ci redefinirea direcției în care mergem:
„Trebuie să recunoaștem că sistemul pe care l-am făcut trebuie să-l îmbunătățim, să-l schimbăm. Asta ne e arătat în fiecare zi. Suntem adânc implicați în asta.”
Victoria Hurth subliniază că ISO 37011 – noul standard global care extinde principiile ISO 37000 – propune o guvernanță bazată pe scop și pe impactul net pozitiv.
Ea consideră că adevărata guvernanță începe cu direcția – felul în care sunt luate deciziile, cum sunt supravegheate consecințele și asumate rezultatele. Fără o direcție clară, orice sistem economic, politic sau organizațional riscă să accelereze în gol, pierzându-și sensul și coerența.
„Problema sistemului nostru este că țelul businessului sau al organizației nu trebuie să fie doar profitul pe termen scurt. Trebuie să fie și capitalul, și acțiunile, și strategiile tale. Totul se bazează pe asta.”
Centralizare versus planificare descentralizată
Într-o analiză de natură economică, Claudiu Năsui a comparat două modele majore de organizare: cel al planificării centralizate și cel al deciziei descentralizate, bazate pe proprietate și responsabilitate individuală.
„Până acum, omenirea n-a găsit un sistem mai bun decât acesta în care planificarea se face descentralizat, în care ai calcul economic, în care zici ce resurse distrugi și ce resurse produci”, a explicat Năsui.
El a subliniat că sistemele centralizate, precum cele comuniste, au eșuat din lipsa unui mecanism de corectare a erorilor. În capitalism, falimentul este acel mecanism curativ care împiedică distrugerea valorii și obligă la adaptare.
Rolul Leadershipului Educat și al Culturii în Crearea de Valoare Net Pozitivă
Transformarea reală nu poate fi doar structurală – ea trebuie să fie umană și educațională. Pentru Adriana Lobdă, viitorul aparține liderilor formați în empatie și sens: „Ce ne propunem noi este să ne uităm și să echipăm conducătorii, nu doar cu competențe. Cred că ingredientul care va trebui cu adevărat pus acolo este ideea de sens, ideea de responsabilitate și empatie.”
Ea vede educația ca pe un instrument de transformare culturală, un pod între sectorul privat și cel public – o investiție cu „return on investment” real, la nivel organizațional și macroeconomic.
De la „Doar Evitarea Răului” la Contribuție Reală
Victoria Hurth a adus în discuție rolul cetățeanului într-un sistem de guvernanță sănătos, subliniind că fiecare individ trebuie să participe activ la modelarea societății, nu să trăiască sub stres și teamă.
„Trebuie să fim parte din societate, să creăm această lume mai bună și mai sigură. O problemă a guvernanței este că avem foarte mult advertising și reclamă că nu putem fi fericiți dacă nu avem respectivul obiect.”
Ea a adăugat că adevărata guvernanță trebuie să preia povara stresului social, nu cetățenii, iar dialogul și colaborarea între oameni sunt esențiale pentru a construi o direcție comună.
În viziunea sa, trecerea de la leadership pentru profit la leadership pentru bunăstare este inevitabilă: „Trebuie să trecem de la conducere bazată pe profit la o conducere bazată pe bunăstare. Trebuie să diagnosticăm.”
Democrația și limitele ei în organizații
Întrebat despre funcționarea spiritului democratic în partidele și organizațiile românești, Claudiu Năsui a oferit o perspectivă critică:
„Aș zice că nu funcționează și aș zice că nu funcționează nici măcar în restul organizațiilor, nu doar de partid. Problema este că trebuie să definim termenul democrație”, a explicat acesta.
El a arătat că mecanismele bazate doar pe vot tind să mențină status quo-ul și să împiedice schimbarea, pentru că cei care dețin puterea rareori o cedează de bunăvoie.
Guvernanța pentru sens, nu doar pentru procese
În încheiere, Adriana Lobdă a propus o redefinire a modului în care înțelegem guvernanța – nu ca un set de proceduri, obligatii de conformare, ci ca un sistem cu sens, bazat pe oameni, orientat spre un țel comun.
„Ar trebui să ne schimbăm mentalitatea de a gândi un sistem de guvernanță prin procese către un sistem de guvernanță pentru un sens, pentru un obiectiv în viitor, pentru un țel”, a spus co-fondatorul Envisia.
Ea a subliniat că este nevoie de lideri cu viziune completă, capabili să evalueze nu doar indicatorii economici, ci și dinamica calitatații vieții și ai bunăstarii.
5 idei esențiale în viziunea experților
La finalul emisiunii, invitații au evidențiat principalele direcții pentru o guvernanță orientată spre scop:
1. Etica și educația trebuie să devină nucleul oricărui sistem de guvernanță modern.
2. Profitul nu este dăunător în sine, ci modul limitat de responsabilitate prin care este obținut.
3. Sistemele descentralizate oferă o corecție naturală a erorilor și stimulează valoarea autentică.
4. Liderii educați în sens și empatie pot transforma organizațiile din simple mașinării de profit în catalizatori ai bunăstării.
5. Guvernanța viitorului trebuie să se bazeze pe dialog, responsabilitate și scop comun cu viabilitate și performanța de-a lungul timpului, fără a compromite capacitatea generațiilor actuale si viitoare de a-și satisface nevoile – o guvernanță pentru oameni și planetă, nu doar pentru cifre.
Academia de Guvernanță – dialog pentru o Românie performantă
Un proiect media realizat de Prima News, Profit.ro și Envisia, prima școală de business din România dedicată guvernanței și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. În fiecare vineri, ora 20:00, pe Prima News. Reluare marți, ora 23:00. Online pe Profit.ro.
Despre Envisia
Envisia este prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și formării profesionale a membrilor de consilii de administrație. Prin programe acreditate internațional, masterclass-uri și proiecte media precum Academia de Guvernanță, Envisia contribuie la formarea liderilor care transformă principiile bunei guvernanțe în performanță și încredere. Află mai multe pe www.envisia.eu
