Programul de guvernare elaborat de coaliția PSD-PNL-UDMR-Minorități prevede, în sectorul energetic, ″principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz)″, scrie în document, analizat de Profit.ro.
Autoritățile de la București au anunțat mai demult că vor să meargă la Bruxelles pentru a încerca să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune din România, mai precis prelungirea planului de restructurare și decarbonare a Complexului Energetic Oltenia, aflat în întârziere semnificativă pe partea de investiții în capacități de producție noi, fotovoltaice și pe gaze, care să înlocuiască grupurile pe lignit programate să fie scoase din exploatare.
Programul de guvernare vorbește despre ″finalizarea proiectelor de transformare a capacităților de producție de energie electrică din combustibil solid pe combustibil lichid (gaz natural)″, respectiv despre ″implementarea tehnologiilor BAT (Best Available Technologies – n.r.) pentru utilizarea în continuare a cărbunelui în industria energetică, în situații excepționale și constituirea lui drept capacitate de rezervă pentru situații de criză energetică″.
În această ordine de idei, documentul menționează ″Promovarea și implementarea tehnologiilor de vârf în industria extractivă a cărbunelui și în sectorul producției de energie electrică pe bază de cărbune, cu accent pe integrarea sistemelor avansate de captare și stocare a CO2 (CCS - Carbon Capture and Storage) și alte soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de noxe și impactului asupra mediului″.
Altă propunere este constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune în situații excepționale, prin punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situații excepționale cum sunt starea de urgență, asediu, mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă, punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcționării lor pe durata unor stări excepționale, criză energetică sau stare de alertă, precum și subvenționarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate, ca obligație de serviciu public de interes național și declararea lor ca infrastructuri critice naționale.
Pe lângă proiecte arhicunoscute, multe aflate deja în diverse stadii de derulare, programul de guvernare stipulează, în domeniul energetic, resuscitarea unuia vechi de peste 16 ani, respectiv ″Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului și sisteme de stocare a energiei, având o capacitate instalată de până la 500 MW″.
″Acest proiect va consolida securitatea energetică a României, contribuind la tranziția către un mix energetic mai curat și sustenabil, prin integrarea tehnologiilor inovatoare și utilizarea infrastructurii existente. Implementarea acestei centrale va susține și obiectivul strategic național de a atinge o capacitate de producție de peste 1 GW din proiecte pe gaz până în 2030″, scrie în program.
Pentru Valea Jiului, se propune demararea studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă, inclusiv construirea de parcuri fotovoltaice pe terenurile disponibile din perimetrul fostelor unități miniere, implementarea unei microhidrocentrale care să valorifice potențialul hidrografic local, sisteme de stocare a energiei în puțurile de mină dezafectate, utilizând tehnologia de stocare gravitațională sau soluții inovative pentru stocare; proiectarea și dezvoltarea unei centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) la Termocentrala Paroșeni, cu integrarea unor soluții pentru utilizarea hidrogenului ca vector energetic complementar, asigurând o tranziție eficientă către surse de energie mai curate; integrarea capacităților noi într-un model de hub energetic regional, care să susțină dezvoltarea economică și să contribuie la tranziția energetică națională, promovând Valea Jiului ca exemplu de reconversie sustenabilă.
Nu în ultimul rând, se propune ″Analiza consolidării sistemului energetic național, la nivelul companiilor cu capital majoritar de stat, pentru susținerea formării unui preț accesibil pentru consumatorii finali″. După cum a relatat Profit.ro, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reluat public recent ideea creării unuia sau mai multor ″campioni″ energetici naționali, prin fuziuni între companiile de stat producătoare de energie electrică cu tehnologii de generare diferite (hidro, nuclear, gaze, cărbune, regenerabil), idee vehiculată de multiple ori, sub diferite guvernări, în ultimul circa un sfert de secol, de la ″spargerea″ instituțională a fostului colos de profil RENEL în mai multe societăți.
Programul de guvernare mai stipulează ″Modernizarea și extinderea rețelei de transport și de distribuție a gazelor naturale, cu accent pe pregătirea rețelelor pentru economia hidrogenului″, precum și ″Extinderea și dezvoltarea rețelelor de gaz natural prin Programul Național "Anghel Saligny" pentru 2025-2028, în condiții de fezabilitate economică, cu scopul de a conecta 90% din localitățile rurale la rețelele de gaz, prin: monitorizarea anuală a progresului prin numărul de noi racordări și economiile de costuri pentru consumatori; continuarea proiectelor de extindere rețele de gaz începute și aflate în diverse faze de construire/finalizare; alocarea unui buget de 500 milioane de euro anual, cu ajustări bazate pe analize economico-sociale pentru implementare; reducerea izolării energetice, în special în zona de munte, și stimularea dezvoltării economice regionale și locale, integrându-se cu alte proiecte de infrastructură pentru eficiență maximă″.
Coaliția propune și cadru predictibil și transparent care să faciliteze susținerea activităților de extracție a gazelor naturale în Marea Neagră.
″Din 2027 România poate deveni cel mai mare producător de gaze naturale, dacă vom reuși să pornim la timp exploatarea zăcămintelor de gaz de la Marea Neagră. Acest lucru ar multiplica producția anuală de gaze naturale în România. (...) Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Sprijinirea industriei petrochimice, cu posibile facilități fiscale, pentru a da valoare adăugată gazului românesc. România are potențialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce privește produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deține″, mai scrie în program.
