Compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se pregătește să scoată din nou la vânzare activele sucursalei sale Electrocentrale Chișcani, din județul Brăila, cu care s-a "pricopsit" în urmă cu 9 ani de la o urmașă a fostului gigant național Termoelectrica.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Acestea constau în principal în terenurile, clădirile și instalațiile fostei termocentrale pe gaze naturale Chișcani, cu putere electrică instalată de 437 MW, care nu mai funcționează de mulți ani de zile. În 2019, grupurile energetice de la Chișcani au fost, de altfel, eliminate oficial din licența de producător a Complexului, fiind declarate "în stare de indisponibilitate de lungă durată".
Compania intenționează să organizeze o licitație deschisă cu strigare pentru vânzarea termocentralei Chișcani și pregătește acum actele necesare în acest scop, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro
În urmă cu 2 ani, CE Oltenia căuta un evaluator care să stabilească un preț de piață al acestor active, a căror valoare contabilă (neamortizată) înregistrată în evidențele companiei era atunci de puțin peste 60 milioane lei. Terenul termocentralei, în suprafață de peste 32 de hectare, figura cu o valoare contabilă de 10,33 milioane lei.
Și atunci se avea în vedere vânzarea termocentralei Chișcani prin licitație cu strigare. Prețul minim de vânzare, cu tot cu TVA, nu putea fi mai mic decât valoarea contabilă rămasă a activelor.
Evaluatorul trebuia să întocmească două rapoarte de evaluare, pentru două scenarii posibile: cel în care eventualul cumpărător ar fi menținut obiectul de activitate al sucursalei Electrocentrale Chișcani și cel în care activele termocentralei ar fi fost vândute "la fier vechi", ca deșeuri.
Termocentrala Chișcani din comuna brăileană omonimă, cunoscută și sub denumirea de CET Brăila, a fost pusă inițial în funcțiune în anii ’60 ai secolului trecut.
CE Oltenia a preluat termocentrala Chișcani în 2013, în contul unei datorii de 28,7 milioane lei a Electrocentrale Grup, desprinsă din falimentara Termoelectrica, față de Complex. Acesta a scos și bani din buzunar pentru a intra în posesia activelor termocentralei, evaluate atunci la 36,81 milioane lei, fapt care a generat și un raport de control negativ al Curții de Conturi, precum și procese de contestare a acestuia.
Chiar în 2013, producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom au primit prin lege dreptul de a utiliza mai mult gaz de producție proprie pentru alimentarea propriilor lor centrale Iernut și Brazi, ceea ce a majorat semnificativ costurile de funcționare ale termoncentralei Chișcani. De atunci, unitatea nu a mai fost pusă în funcțiune decât sporadic și doar parțial, un număr limitat de ani.
Anterior, în 2008, Termoelectrica încheiase un memorandum de înțelegere cu E.ON și Enel pentru construirea unei noi centrale, de 800 MW, în valoare de 1 miliard de euro, proiect la care compania românească de stat urma să contribuie cu activele CET Brăila de la Chișcani. Inițiativa a fost abandonată în cele din urmă.
În 2015 s-a pus problema vânzării termocentralei către o firrmă înregistrată în Olanda.
"Termocentrala de la Chișcani poate fi pornită din nou și poate deveni profitabilă printr-o restructurare a companiei care deține activele acesteia și prin atragerea unui fond de susținere care poate fi alocat din Fondul de Modernizare.
Este conectată la sistemul de distribuție a gazelor naturale, dar ca urmare a ultimelor modificări legislative, centrala poate să se racordeze direct în sistemul național de transport al Transgaz, iar prin acest lucru va evita plata tarifului de distribuție, care este destul de mare și care practic a făcut ca această termocentrală să aibă rezultate negative în trecut, ceea ce a obligat Electrocentrale să închidă aceste grupuri.
Din momentul în care România a liberalizat piața de gaze naturale, dar și ca urmare a efectelor pandemiei, care a redus consumul de gaze naturale, s-a înregistrat cea mai mare scădere a prețului la gaze naturale din istoria ultimilor 30 de ani", spunea atunci Havrileț.
