Credeați că s-a terminat? Nu. Ordonanța de urgență nr. 19/2019 de modificare a OUG nr. 114/2018, adoptată de Guvern la finalul săptămânii trecute, a intrat pe circuitul parlamentar, la Senat fiind înregistrat proiectul legii de aprobare a acesteia, iar potrivit instituției care avizează prealabil drafturile de acte normative, ordonanța conține prevederi care riscă să încalce Legea fundamentală și altele.
Ca și în cazul OUG 114 inițiale, patronatele din industria energetică, bancară, telecom, a pensiilor private sau a jocurilor de noroc, dar și alte organizații reprezentative, cum ar fi sindicatele din diverse ramuri ale sectorului public, vor avea ocazia să încerce să mai ajusteze unele din prevederi, la comisiile de specialitate ale Parlamentului. Este de așteptat ca Ordonanța să mai sufere modificări față de varianta aprobată de executiv la finalul lunii trecute și publicată în Monitorul Oficial, inclusiv ca urmare a inițiativelor unor parlamentari.
Termenul de adoptare tacită a proiectului legii de aprobare a OUG nr. 19/2019 este de 30 de zile, și se calculează de la data de 29 martie 2019 și se împlinește pe 27 aprilie. Ulterior, draftul va merge la Camera Deputaților, care este cameră decizională.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, dar a atras atenția, printre altele, că motivarea necorespunzătoare sau lipsa motivării situației extraordinare care nu a putut fi amânată și care a determinat Guvernul să adopte măsurile prin OUG "poate constitui motiv de declarare a neconstituționalității actului normativ".
În plus, Consiliul avertizează că a fost încălcată legislația în vigoare prin faptul că OUG nr. 19/2019 a fost adoptată fără a se fi obținut în prealabil avizele Băncii Naționale a României, Băncii Centrale Europene și Consiliului Fiscal. Ministerul Finanțelor a răspuns la obiecție arătând că BCE a fost notificată cu privire la modificările prevederilor bancare ale OUG 114 printr-o notă adresată pe 20 martie și că acestea au fost deja discutate cu BNR și ARB.
După cum a relatat Profit.ro la acea dată, în februarie, BCE i-a atras atenția ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, printr-o scrisoare, că Guvernul de la București avea obligația, potrivit legislației UE, să consulte BCE înainte de adoptarea OUG 114/2018, care prevedea introducerea taxei pe activele bancare indexată la indicele ROBOR, și avertiza că "riscul ca taxa să aibă un impact substanțial asupra stabilității sistemului bancar nu poate fi exclus".
"(...) intervențiile aduse Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 114/2018 vizează schimbarea configurației unor articole care stabileau anumite obligații ce trebuiau realizate pentru prima dată în curând. Pentru a se evita în viitor astfel de situații (modificarea unor norme care nu au produs încă efecte juridice), care implică afectarea principiului stabilității actelor normative, precizăm că este necesară realizarea unor studii de evaluare a impactului, în care să fie analizate efectele pe care le presupune adoptarea prezentului proiect", se arată în avizul instituției.
"(...) este de analizat dacă prin instituirea unui nivel diferențiat al taxei pe active în funcție de cota de piață a instituțiilor bancare nu se creează un tratament discriminatoriu între acestea, cu posibil impact anticoncurențial, aspect semnalat și de Ministerul Justiției prin avizul nr. ()", notează Consiliul Legislativ.
Noul act normativ mai prevede că băncile ar putea beneficia de o reducere cu jumătate a taxei dacă cresc creditarea peste o anumită țintă și/sau cu încă jumătate dacă reduc marja de dobândă dintre creditele și depozitele în lei sub un anumit nivel, ce va fi stabilit de către Guvern anual prin hotărâre. Consiliul Legislativ recomandă reanalizarea acestei prevederi, pe care o consideră "atipică", fiind vorba de indicatori stabiliți de piață, prin mecanismul cererii și ofertei.
"(...) menționăm că aplicarea taxei datorată de instituțiile bancare <începând cu anul 2019> încalcă principiul neretroactivității legii. Se impune revederea și reformularea corespunzătoare a normei", mai obiectează instituția, care mai arată că prevederea potrivit căreia, pentru contractele de credit retail aflate în derulare, modificarea sau nu a referinței de dobândă ROBOR este lăsată la latitudinea părților "ar putea crea aplicări neunitare în situații similare".
Unul dintre cei care ar putea face presiuni în comisiile senatoriale pentru modificarea acestei prevederi este senatorul ALDE Daniel Zamfir, artizanul Legii dării în plată. Potrivit intervențiilor sale publice, el dorește ca și pentru consumatorii cu credite în derulare să fie obligatorie trecerea la noul indice care va înlocui ROBOR.
Consiliul mai remarcă și că Guvernul a reușit "performanța" de redactare de a prezenta o prevedere păstrată neschimbată din OUG nr. 114/2018 ca pe o modificare a acesteia. Este vorba despre alineatul care stipulează că "Pentru perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate de către ANRE" și care în OUG nr. 19/2019 apare semnalată ca o modificare legislativă, deși nu este.
