Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE, partid din coaliția de guvernare, totodată posibil candidat la Președinție, a declarat miercuri, în debutul unei întâlniri cu reprezentanți ai Centrului Român al Energiei, organizație care reunește peste 20 dintre cele mai importante companii din industria energetică românească, că a vorbit cu premierul Dăncilă pe tema taxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a operatorilor din energie introdusă prin OUG nr. 114/2018 și că această taxă ar putea fi eliminată.
"Am discutat în prealabil cu doamna prim-ministru Viorica Dăncilă în legătură cu ordonanța 114. I-am împărtășit o parte din îngrijorările mele. O parte din îngrijorările mele le-am preluat, de la cei cu care am avut un dialog până acum, și am explicat că această taxă de 2% pe companiile din energie afectează grav posibilitățile de dezvoltare și de atingere a indicatorilor de performanță și de profitabilitate care sunt de așteptat la aceste companii. Și doamna prim-ministru a consimțit că această taxă este excesivă și, cel mai probabil, o să renunțăm la această taxă de 2%. Asta ca să vă descrețesc frunțile nițel, pentru că dorința și ambiția mea este de a vedea companiile dumneavoastră crescând cifra de afaceri, generând noi locuri de muncă. Câștigați și dumneavoastră, câștigăm și noi ca stat", le-a spus Tăriceanu reprezentanților companiilor energetice înainte de debutul propriu-zis al întâlnirii, în prezența presei.
Ulterior, ziariștii au fost poftiți afară din sală, iar întrevederea a continuat cu ușile închise. La final, Tăriceanu și-a accentuat mesajul: ”Așa cum spuneam, am avut o discuție pe acest subiect și cu doamna prim-ministru și am hotărát să eliminăm această taxă de 2% pe cifra de afaceri a acestor societăți”.
Alături de Tăriceanu, la întâlnire au participat lideri de frunte ai ALDE, cum ar fi Daniel Chițoiu sau Varujan Vosganian, dar și ministrul Energiei, Anton Anton, de asemenea membru al partidului, precum și fostul ministru de resort Toma Petcu.
Ieri, Tăriceanu a susținut poziția BNR la audierile de la Senat, potrivit căreia taxa pe activele bancare, introdusă de asemenea prin OUG nr. 114/2018, ar trebui desprinsă de evoluția indicelui ROBOR, iar o serie de active ale băncilor, cum ar fi titlurile de stat și creditele ipotecare Prima Casă, ar trebui eliminate din baza de impunere a taxei. „Am discutat cu o serie de reprezentanți din mediul bancar și, spre surprinderea mea, ei mi-au spus așa: că se așteptau să se pună o taxă, pentru că în toate țările din Europa Occidentală s-a pus așa ceva. Sigur că poate formula legării de ROBOR și includerea activelor de care menționați nu este de dorit. De ce? Pentru că afectează și depunerile populație, și titlurile. Dar cred că ceva trebuie făcut”, a spus Tăriceanu.
Tot ieri, la Comisia pentru Energie de la Senat, Niculae Havrileț, consilier al ministrului ALDE al Energiei Anton Anton și fost șef al ANRE, a reiterat propunerea ministrului de modificare a OUG 114, prin exceptarea producătorilor de energie pe bază de cărbune, precum Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara, de la plata contribuției bănești către Autoritate de 2% din cifra de afaceri anuală, majorată de 20 de ori de anul acesta, de la nivelul anterior de doar 0,1%.
Havrileț a argumentat că acești producători sunt extrem de împovărați de scumpirea masivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pe care sunt obligați să le cumpere potrivit legislației UE și că și producătorii de energie termică pentru populație au fost scutiți de plata acestei contribuții bănești majorate. Propunerea sa nu s-a regăsit însă printre amendamentele aprobate de Comisie, recomandându-se ministerului formularea unei propuneri de amendament pentru comisia de buget-finanțe.
Potrivit unui proiect de legislație secundară al ANRE, cifra de afaceri a furnizorilor și traderilor de energie electrică și gaze naturale care va fi supusă taxei anuale de 2% percepută de ANRE, majorată de 20 de ori, de la 0,1%, prin OUG nr. 114/2018 adoptată la finalul anului trecut, nu va include cheltuielile, incluse în prețurile de vânzare, cu achiziția de energie și gaze ca marfă direct de la producători, cu serviciile reglementate de distribuție, transport, înmagazinare, sistem și tranzacționare și nici taxa de cogenerare și accizele facturate clienților finali.
În continuare nu este clar ce va face ANRE cu banii în plus care îi vor intra în conturi în urma majorării taxei prin OUG nr. 114/2018, sumă suplimentară estimată inițial de autorități la 1,5 - 2 miliarde lei.
"Dacă planurile Guvernului și ale coaliției de guvernare vor fi duse la bun sfârșit, această taxă de 2% va fi folosită în viitor pentru a ajuta consumatorul vulnerabil", declara în decembrie 2018 consilierul economic al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov, completat în acest sens și de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.
"Adică acele scheme de sprijin pentru acești consumatori vulnerabili. În luna ianuarie, ANRE vine și propune o astfel de schemă de finanțare. Sursele de finanțare, iată, există, astfel încât să fie un astfel de sprijin", a spus Teodorovici, însă este deja jumătatea lunii februarie, iar ANRE nu a finalizat nici măcar legislația secundară aferentă majorării contribuției bănești.
