Lucian Heiuș a demisionat de la conducerea ANAF, la scurt timp după publicarea execuției bugetare pentru primele patru luni de către Ministerul Finanțelor. În mesajul de demisie, Heiuș a anunțat și o rămânere a ANAF în urmă față de programul de încasări, cu 8,9 miliarde lei pentru primele cinci luni. O parte importantă din diferența dintre programul stabilit și ce s-a colectat, un minus de 8,5 miliarde lei, este la Direcția de mari contribuabili - condusă de Ionuț Mișa, la rândul său fost șef ANAF - unde Guvernul a supraestimat veniturile din energie, în timp ce prețurile au scăzut puternic în acest an, iar BNR recuperează de la buget peste 2 miliarde de lei prin compensări lunare.
Trebuie precizat că încasările prezentate de șeful ANAF sunt doar estimări pentru primele cinci luni, întrucât luna mai nu s-a încheiat. Chiar dacă veniturile au fost supraestimate în buget, această problemă va putea fi rezolvată abia la rectificarea buget din vară. Între timp, Guvernul ține sub control cheltuielile.
Potrivit informațiilor Profit.ro, interimatul până la numirea unui nou șef al ANAF ar urma să fie asigurat de vicepreședintele responsabil de colectare, Nicoleta Cârciumaru.
VEZI AICI ȘI Sistemul informatic al ANAF este în stare critică, într-o lună încărcată cu bilanțuri și Declarația Unică. Contabilii pândesc noaptea site-ul ANAF mai ceva decât bucureștenii apa caldă la robinet. "E plină țeava. La noapte poate să avem noroc."
El a preluat postul în urmă cu un an.
"Mi-am înaintat astăzi demisia din funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. A fost o onoare pentru mine să conduc această instituție și le mulțumesc colegilor mei pentru profesionalismul și implicarea de care au dat dovadă în acest an.
Totodată, sunt mulțumit de faptul că, în acest mandat, ANAF a reușit să atingă cu succes toate jaloanele stabilite prin PNRR și toate obiectivele asumate prin programul de guvernare, cu onestitate, responsabilitate și respect față de contribuabili", spune Heiuș.
Date transmise de către șeful ANAF în mesajul de demisie arată un minus estimat de 8,9 miliarde lei în colectare față de programul stabilit pentru primele cinci luni. Rămânerea în urmă a ANAF față de programul de colectare a veniturilor s-a agravat la 8,9 miliarde lei la cinci luni, față de circa 5 miliarde lei la patru luni și 3 miliarde lei în primele trei luni.
Deficitul de colectare de venituri este consemnat la direcția de mari contribuabili și este determinat de supraestimarea încasărilor din sectorul energetic la momentul construcției bugetului, urmată de o scădere puternică a prețurilor în acest an, dar și de impactul unei rectificări a vărsămintelor BNR. De exemplu, în 2022, DGAMC a încasat peste 2 miliarde de lei din impozitul pe venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică, dar din octombrie 2022 acest impozit nu se mai face venit la bugetul general consolidat.
Alte circa 1,8 miliarde de lei sunt pe minus la cele opt direcții regionale ale ANAF, în timp ce un plus surprinzător este la categoria "Alții", s miliarde de lei. ANAF nu precizează ce include această categorie, dar ar putea fi nerezidenții.
Execuția bugetară din primele patru luni, anunțată de către Ministerul Finanțelor
Pentru luna aprilie, deficitul a fost raportat la 4,6 miliarde de lei, după o medie lunară de 7,6 miliarde lei în primele trei luni (deficit de 22,75 miliarde lei în ianuarie-martie).
Deficitul bugetar pentru întreg anul este planificat la 68 miliarde lei, 4,4% din PIB.
Veniturile
Veniturile totale au însumat 158,41 miliarde lei în primele patru luni ale anului curent, cu 9,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția acestora fost influențată în principal de dinamica veniturilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și accizelor, în timp ce încasările din TVA au înregistrat un avans mai temperat (explicat printr-un efect de bază ridicat aferent anului trecut).
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 13,1 miliarde lei, înregistrând o creștere de 28,1% față de nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut, influențată preponderent de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (128,9%), veniturile din impozitul aferent pensiilor și declarației unice consemnând, de asemenea, dinamici pozitive (39,2%, respectiv 12,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,9%, sub evoluția fondului de salarii din economie (14,7%). De asemenea, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), precum și de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG 16/2022.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 50,57 miliarde lei, în creștere cu 12,3% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie (14,5%), ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, precum și ca urmare a măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu data de 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,38 miliarde lei, consemnând o creștere de 3,1% (an/an), susținută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (10,1%).
Încasările nete din TVA au înregistrat 32,76 miliarde lei, în creștere cu 3,7% (an/an). Evoluția mai temperată a acestei categorii de venituri este explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, pe fondul unui efect de bază ridicat din anul anterior, cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 40,4%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (9,3 miliarde lei în ian-apr 2023, comparativ cu 6,6 miliarde lei în ian-apr 2022).
Veniturile din accize au însumat 13,07 miliarde lei, consemnând o creștere de 19,9% (an/an), explicată de avansul semnificativ al accizelor pentru produsele din tutun (49,4%). În același timp, dinamica negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice s-a ameliorat (-4,5%), în condițiile unei evoluții pozitive a acestora în luna aprilie. Dinamica lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 12,75 miliarde lei, consemnând o scădere de 6,2% (an/an), influențată de reducerea încasărilor din redevențe, pe fondul descreșterii preturilor energiei, care de altfel au impactat negativ si veniturile suplimentare din energie (cuprinse la categoria alte impozite pe bunuri și servicii).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 13,08 miliarde lei, în creștere cu 27,8% (an/an).
Cheltuielile
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 185,77 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 15,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele patru luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 11,4% din PIB la 11,7% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 41,72 miliarde lei, în creștere cu 8,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,6% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 23,74 miliarde lei, în creștere cu 17,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 20% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,67 miliarde lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,23 miliarde lei ca urmare a prefinanțării în primele 4 luni a necesarului brut de finanțare pentru anul 2023. Astfel, dupa primele 4 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiționale interne și externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 50% din necesarul brut de finanțare pentru anul 2023.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 66,29 miliarde lei în creștere cu 9,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele patru luni ale anului 2023, au fost în sumă de 1,46 miliarde lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,78 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,11 miliarde lei) care reprezintă 31,18% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 2,89 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 15,21 miliarde lei, cu 34,8% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 19,24 miliarde lei, în creștere cu 58,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 12,18 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 61,69% din totalul cheltuielilor pentru investiții.
