Guvernul a simțit nevoia să transmită aceste clarificări ca urmare a întrebărilor adresate de jurnaliști și ”pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule).
Profit.ro a relatat anterior că deciziile Guvernului de anul trecut de a majora baza impozabilă pentru locuințe și de a elimina unele reduceri de impozite au condus anul acesta la o creștere de 1,8-3 ori (o majorare între 80% și 200%) a impozitelor pe case și apartamente.
EXPLICAȚIILE GUVERNULUI
Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce?
1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE.
2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice.
3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate.
Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.
Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.
Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 - între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.
Contextul aprobării măsurilor
Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri).
În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități.
Care este impactul bugetar
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025:
Clădiri: +1,42 mld lei;
- Terenuri: +1,09 mld lei,;
Autoturisme/ mijloace de transport: +1,18 mld lei.
Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.
Impozitarea clădirilor și terenurilor
Modificări:
1. Actualizarea bazei de impozitare
• Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică.
• Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.
• Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% - la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață.
• Măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027.
2. Eliminarea scutirilor și facilităților nejustificate
• în vederea conformării cu jalonul din PNRR și cu recomandările Băncii Mondiale;
• se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili;
• facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior;
3. Consolidarea rolului autorităților locale
• Legea păstrează competența autorităților administrației publice locale de a:
- stabili cotele concrete de impozitare, dar nu mai mici ca cele din anul 2025, pentru a atinge impactul estimat;
- decide eventuale reduceri sau facilități;
- adapta nivelul taxelor la specificul local.
Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă, în situații punctuale pot apărea diferențe. Creșterea impozitului poate depăși nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare și majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (efect direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:
• până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
• 30% pentru clădiri între 50–100 ani;
• 10% pentru clădiri între 30–50 ani;
• plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălțime mai mare de 3 etaje și peste 8 apartamente).
Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creștere peste nivelul mediu de ~70%.
2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus:
• valori de referință actualizate asupra bazei impozabile;
• o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.
3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)
• autoritățile administrației publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidențiale.
Dacă în anul 2025 cota era stabilită la minimul de 0,08%, iar în 2026 UAT decide majorarea cotei spre 0,15% – 0,2%, atunci creșterea impozitului datorat se aplică unei baze deja majorate, amplificând impactul total în consecință.
De asemenea, s-a dat posibilitatea ca și Consiliul local / CGMB să poată majora impozitele și taxele locale până la +100% (în loc de 50%), pe baza unor criterii clare (economice, sociale, urbanistice etc.), aspect care, de asemenea, poate conduce la creșterea nivelului impozitului.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil și ușor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm³. Acest mecanism, utilizat în mod tradițional, a fost menținut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate și aplicare uniformă la nivelul autorităților locale. Autoritățile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării.
În cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³.
Aceste valori au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeași cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracțiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate ale impozitului. Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR.
În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.
Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid - Comentariile Comisiei au clarificat că o diferențiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcție de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepțiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu și orientarea fiscalității către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂.
Realitatea cu care s-au confruntat românii la începutul anului
Zeci de mii de români care s-au grăbit încă din primele zile ale anului să achite taxele mult majorate pe locuințe, teren și mașini au constatat că, după ce au achitat suma afișată, le-a apărut o nouă sumă de plată, mai mare, fiind astfel în continuare datori la stat.
Diferența a fost și de 25%, respectiv 50-100-200 lei în plus.
Pot fi și cazuri de persoane deja plătitoare care nici la acest moment nu știu că au rămas încă datorare la buget și pasibile de penalități/amenzi.
Situația este explicată de autorități prin faptul că suma afișată la momentul plății nu era actualizată final în sistemul tehnic.
Va mai dura o săptămână până când primăriile își fixează noi valori pentru acest an, este arătat.
Era arătat că În timp ce platforma este operațională, pot fi efectuate plăți pentru taxe și impozite locale doar către primăriile care au actualizat în platformă informațiile pentru nivelurile majorate ale impozitelor, în timp ce în cazurile primăriilor care nu au actualizat aceste date, nu se pot face plățile.
Situația este așteptată să revină la normal săptămâna următoare, odată cu întoarcerea din concediu a angajaților care efectuează de obicei aceste operațiuni.
Autoritatea pentru Digitalizarea României, autoritatea responsabilă de platforma Ghișeul.ro, explică situația prin faptul că unele localități nu și-au actualizat încă taxele și impozitele sau nu și-au configurat tipurile de plăți disponibile pentru anul în curs.
Majoritatea primăriilor au semnat deciziile de creștere a impozitelor pe locuință, la persoane fizice. Creșterile încep de la 50% și trec în unele cazuri și de 100%.
Valorile sunt ajustate în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea.
De menționat că administrațiile locale au eliminat unele reduceri la impozite care se aplicau în cazul unor locuințe (de exemplu cele aflate în imobile/blocuri vechi), în contextul noilor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
La IAȘI, hotărârea de ajustare a impozitelor aduce în 2026 majorări semnificative, chiar și de peste 100%, pentru locuitorii municipiului.
Raportându-ne ca exemplu la un apartament cu suprafața utilă de 50 mp (în zona A), ieșenii vor plăti din 2026 mai mult decât dublu, respectiv 375 de lei, față de 180 de lei cât plăteau în 2025. Pentru zona B, tariful crește în prezent la 370 de lei, față de 173 de lei în 2025.
Pentru zona C, impozitul va fi de 345 de lei, față de 165 de lei, iar pentru zona D va fi de 330 de lei, față de 158 de lei, arată G4Media.
Și la CLUJ-NAPOCA, primăria a adoptat chiar înainte de sărbători, noile taxe și impozite locale, edilul Emil Boc subliniind că are obligația de a ajusta valorile în conformitate cu normele impuse de Guvern.
Primăria clujeană a precizat că din 2026 majorările aplicate variază între 60 și 71% la impozitele pe clădiri rezidențiale. Conform exemplului oferit de Boc, pentru un apartament cu o suprafață utilă de 55 de mp în zona A a municipiului Cluj Napoca, impozitul anual crește la 515 lei, de la 330 de lei cât era în 2025.
În zona B, impozitul va fi de 495 de lei, față de 303 lei cât era în 2025, iar în zona C va fi de 474 de lei, față de 277 de lei cât era în 2025.
La BRAȘOV au fost adoptate, de asemenea, majorări considerabile, chiar de 2,67 de ori mai mari, în cazul clădirilor rezidențiale. Consiliul Local a aprobat noile taxe și impozite chiar înainte de sărbători, cu precizarea pentru G4Media că nu executivul Primăriei a propus ajustarea impozitelor, aceasta fiind cauzată de noile norme privind calculul nivelului de impozitare în Codul fiscal.
„Acolo unde legislația a permis, am intervenit în sensul menținerii anumitor impozite la nivelul anului trecut sau al reducerii acestora. Un exemplu este componenta auto, unde a existat o anumită flexibilitate”, a transmis primarul George Scripcaru. În privința clădirilor rezidențiale, însă, noile costurile pentru persoane fizice îi ustura pe brașoveni.
Conform informațiilor transmise de Primărie, în cazul unui apartament cu două camere, de 55 mp, în zona A, impozitul anual va fi de peste 515 lei, față de 201 de lei cât era în 2025. În zona B, pentru un apartament cu aceeași suprafață se va plăti suma de 494,71 lei, în loc de 192,83de lei. În zona C, 474,10 lei, în loc de 184, 79, iar în zona D, 453,48 lei, în loc de 176,64 lei.
La TIMIȘOARA, conform noilor majorări adoptate de Consiliul Local, un apartament de 55 mp, zona A (clădire de peste 100 de ani pentru care în 2025 se aplica reducere de 50%), impozitul va fi de 515 lei în 2026, față de la 138 de lei cât era în 2025.
Un apartament cu două camere, cu suprafața de 50 mp, situat în zona B, trece la un impozit de 447 de lei, față de 119 lei cât era în 2025. Un apartament cu trei camere, de circa 65 mp, amplasat în zona C, diferența estimată ar fi de circa 410 lei.
La SIBIU, hotărârea de Consiliu Local privind majorarea taxelor și impozitelor prevede o creștere, în medie, de 76%. Mai precis, impozitele pe locuințele sibienilor au fost ajustate în baza legii prin care s-a modificat calcularea valorii impozabile pe metru pătrat de suprafață construită desfășurată, de la 1.567 de lei pe mp, la 2.677 de mp pentru clădirile cu toate utilitățile.
Astfel, în cazul unei locuințe de 100 de mp, situată în zona A a municipiului Sibiu (zonă în care se află majoritatea locuințelor din oraș) rezultă că, în anul 2026, trebuie plătit un impozit anual de 533 de lei, față de 302 lei cât era plătit în 2025.
Și la CONSTANȚA, hotărârea prin care s-au stabilit noile taxe și impozite prevede creșteri între 50 și 80%, în funcție de zonele în care sunt încadrate clădirile. Astfel, conform simulărilor pe noile valori de calcul, pentru un apartament de 50 mp din zona A (centru, Delfinariu), impozitul anual va fi de 457 de lei, față de 182 lei cât era în 2025. „Mărirea impozitelor în Constanța se reflectă doar în impozitul pe clădiri pentru persoane fizice.
Persoanele fizice și juridice care dețin spații cu destinație nerezidențială vor plăti impozitul la același nivel în 2026 ca în 2025”, au transmis reprezentanții Primăriei Constanța, conform presei locale. În aceeași Hotărâre adoptată de Consiliul Local a fost introdusă și o taxă de 500 de lei pe an pentru persoanele cu domiciliul în stațiunea Mamaia și în zona Sat Vacanță care închiriază apartamente în scop turistic.
La ALBA-IULIA, pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii.
Conform simulării pe noua formulă de calcul a valorii impozabile, un apartament cu 3 camere, pentru care proprietarul a plătit anul trecut 234 de lei, noul impozit va fi de aproximativ 400 de lei, în zona A a municipiului.
Și în BUCUREȘTI, Primăria Generală a adoptat hotărârea privind stabilirea nivelurilor impozitelor și taxelor locale, începând cu anul 2026.
Conform simulărilor pe noua formulă de calcul a valorii impozabile, pentru un imobil cu două camere din Sectorul 2, impozitul plătit astăzi este de 338 de lei, spre deosebire de 147 de lei cât era în 2025, a infirmat TVRinfo. Pentru un apartament cu două camere în Sectorul 3, impozitul pe locuință este 380 de lei, față de 143 de lei cât era în 2025. În Sectorul 4, impozitul unui apartament cu două camere ajunge la 299 de lei, față de 160 de lei cât era anul trecut. Tarife diferă nu doar în funcție de suprafața imobilului, ci și de anul în care a fost construit blocul.
Persoanele care își plătesc taxele și impozitele până la 31 martie beneficiază și de o reducere de 10%.
Guvernanții, inclusiv premierul Bolojan, au anunțat anterior o creștere cu 70% a bazei impozabile, la care s-a adăugat și inflația, rezultând astfel o majorare doar cu circa 80%. Cu această creștere s-au cumulat însă și alte decizii ale Executivului, inclusiv eliminarea unor scutiri de taxe pentru locuințele vechi.
Din 2027, când se va trece la valoarea de piață, vor urma cel mai probabil noi majorări ale impozitelor pe proprietate.
Acum, dacă, pentru un apartament într-un bloc vechi din București, impozitul a fost anul trecut de circa 200 de lei, cu reducerea de 10% pentru plata în primele trei luni ale anului, în 2026 impozitul urcă la circa 500 de lei, sumă care include reducerea de 10% pentru plata până la finalul lunii martie, relevă datele Profit.ro.
Pentru anul acesta, o creștere de 70% vine din actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal, decisă anul trecut de către Guvern, iar restul din inflația cu care se majorează anual impozitul pe proprietare.
În cazul unui apartament nou (situat în sectorul 4 al Capitalei), impozitul a urcat de la circa 290 de lei la circa 590 de lei, o majorare de aproximativ 100%. Apartamentele noi nu au beneficiat de reducerile speciale (altele decât cea de 10% pentru plată în primul trimestru) acordate celor cu vechime de peste 30 sau 50 de ani, reduceri care de anul acesta au fost eliminate de către Guvern.
Totodată, nu se vor mai aplica unele reduceri pentru locuințele vechi, astfel că în cazul acestora (situație în care se află multe locuințe în blocuri construite în perioada comunistă), majorarea este semnificativ mai mare decât procentajul rezultat din actualizarea bazei impozabile și inflație.
În mod similar, au fost actualizate valorile impozabile și pentru teren arabil, pășune, fâneață, vie, livadă, pădure, etc. Creșterile bazei impoziabile sunt aici de 80%.
Impozitul pe clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Procentajul se stabilește de către autoritatea locală, dar este aproape peste tot în țară aproape de nivelul minim.
Impozitele vor ajunge din 2027 la valoarea de piață a proprietăților. Vor urma noi creșteri
România și-a asumat prin PNRR impozitarea proprietăților, inclusiv ale apartamentelor și altor locuințe, la valoarea de piață. Deși a fost adoptată legislația, trecerea la acest sistem a fost amânată în repetate rânduri, autoritățile nereușind să pună la punct un sistem eficient care să furnizeze valorile de impozitare.
Anul trecut, mecanismul prevăzut în lege pentru impozitarea la valoarea de piață a fost abrogat, iar un nou sistem va fi operaționalizat până la jumătatea anului 2026, e-Proprietatea, urmând ca de la 1 ianuarie 2027 să se treacă la impozitarea la valoarea de piață.
Operaționalizarea până la jumătatea anului 2026 este necesară pentru ca România să nu piardă banii prevăzuți în PNRR pentru introducerea acestui mecanism.
