Băsescu avertizează că adevărata luptă economică a României nu este cu deficitul bugetar, ci cu dobânzile uriașe la împrumuturi.
Fostul președinte al României îi atacă în acest context pe cei care cer măriri de salarii.
„Categoric există riscul recesiunii tehnice, care încă nu e o recesiune reală. Recesiunea tehnică încă menține creștere economică față de anul anterior, dar nu menține creștere de pe trimestru pe trimestru în anul în curs sau față de trimestrul anterior.
Deci e de așteptat ori o creștere zero, stagnare, ori o ușoară recesiune, fie ea și tehnică, dar n-are cum să fie altfel când s-au luat atâtea măsuri legate de creșterea taxelor, impozitelor, accizelor”, a spus fostul președinte, la B1 TV.
El a adăugat: „Pe de o parte ceea ce a frânat economia, iar pe de altă parte reducerea veniturilor la salariați. Deci acest cocktail de măsuri duce la o ușoară recesiune”.
Fostul șef al statului estimează că România ar putea plăti anul acesta până la 16 miliarde de euro doar pentru dobânzi la împrumuturi.
„Noi vorbim de bătălia cu deficitul, dar e o bătălie care nu se vede și despre care nu vorbește nimeni, iar această bătălie gigantică e cu dobânzile la împrumuturi. Anul care a trecut, România a plătit 11 miliarde de euro numai dobânzile la împrumuturi.
Anul acesta nu am datele, că sunt ținute secret de Ministerul de Finanțe, dar estimez că vor fi cel puțin 15-16 miliarde dobânzi la împrumuturi pe care Guvernul va trebui să le aibă în buget și să le plătească la momentul la care vine scadența pentru dobânzi”, a mai precizat el.
Băsescu consideră că acest lucru ar putea deveni marea problemă economică a anului 2026.
„Deci situația e mult mai rea și când văd că sunt sectoare întregi care cer mărirea salariilor îți vine să spui «în ce țară trăiesc?» sau «ei pe ce lume sunt?». România e în riscul foarte mare ca la un moment dat să nu mai poată plăti dobânzile la împrumuturi, nu împrumuturile. Împrumuturile le va plăti, dar dobânzile la împrumuturi nu și asta e faliment”, a mai declarat Traian Băsescu.
De asemenea, fostul președinte al României a criticat și decizia premierului Ilie Bolojan de a majora toate taxele în același timp. Băsescu a propus o altă abordare pentru reducerea deficitului bugetar: eliminarea sporurilor din sectorul public.
„A fost o strategie greșită să crești toate impozitele câte puțin, dar toate, accizele câte puțin, dar toate, taxele câte puțin, dar peste tot și uneori, din greșeală, chiar mai mult decât puțin, cum e la impozitele pe locuințe. Deci politica premierului Bolojan de a afecta toate sectoarele simultan cred că a fost greșită”, a mai declarat fostul președinte.
Anii următori nu aduc vești bune pentru bugetari. Vor avea parte de creșteri mici sau chiar noi înghețări la salarii
Ajustarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în 2025 a fost semnificativă, ponderea în PIB coborând de la 9,4% în 2024 la 8,8% în 2025, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Sursele acestei ajustări au fost în principal înghețarea salariilor și restricții la angajări, decise de guvernul condus de către Marcel Ciolacu încă din decembrie 2024, dar și tăierea unor sporuri și limitarea și mai drastică a angajărilor, decisă de guvernul lui Ilie Bolojan la mijlocul lui 2025.
Ținta următoarelor guverne este, însă, să ajungă cu cheltuielile salariale în jurul a 8,3% din PIB în următorii câțiva ani, ceea ce ar presupune creșteri limitate de salarii, înghețări, dacă este cazul, și restricții la angajare.
Pentru anii următori, perspectivele nu sunt deloc bune pentru angajații din sectorul bugetar, așa cum a anunțat Profit.ro încă din octombrie 2024.
O traiectorie indicativă pentru ceea ce se va întâmpla pe viitor cu salariile din sectorul bugetar poate fi găsită în planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.
Față de plan, prezentat pe final de 2024, au fost înregistrate, deja, unele derapaje, cum ar fi cele legate de deficitul bugetar sau cheltuielile cu dobânzile. Dar, dacă în 2024 deficitul bugetar a fost de 9,3% (standard ESA) față de ținta de 7,9%, iar în 2025 7,65% (standard cash, singurul cunoscut deocamdată) față de ținta inițială de 7% (standard ESA), în 2026, când pe planul fiscal inițial România avea o țintă de deficit de 6,4% din PIB, ar trebui ca acest indicator să revină în traiectoria asumat.
Desigur, deviația costă, iar datoria publică acumulată prin anii de derapaje și deficite mari apasă deja cu un nivel ridicat al cheltuielilor cu dobânzile.
Prognoza cheltuielilor cu salariile din sectorul public în următorii ani
(Datele de mai jos, extrase din planul fiscal, au caracter orientativ, arată o direcție, având în vedere deviația înregistrată deja de guverne în 2024 și 2025, precum și riscurile generate de estimarea intinsă pe o perioadă de mai mulți ani)
