În iulie 2019, execedentul a fost de 0,23% din PIB, 1,8 miliarde lei, iar în ianuarie 2019 de 0,07% din PIB, 717 milioane lei, ambele fiind înregistrate în mandatul fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici.
În timp ce veniturile au crescut în ianuarie cu 17,9%, alimentate inclusiv de creșterea substanțială a taxelor, cheltuielile au scăzut cu 6%, având în vedere că lipsa bugetului a determinat alocări mult mai mici pe anumite segmente, cum ar fi bunuri și servicii, unde e un minus de 12%. La salarii și pensii, înghețate încă din 2025 la nivelul din noiembrie 2024, se înregistrează scăderi ușoare. Investițiile din ianuarie 2026 sunt și ele în scădere cu circa 30%.
De ce este important Rezultatul, deși suma nu este una mare, reprezintă un indicator pozitiv pentru planurile de reducere a deficitului în acest an în linie cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană și ar putea ajuta România să coboare în continuare dobânzile la care se împrumută, unul dintre cele mai importante obiective din 2026.
De asemenea interesant: Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice.Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
Guvernul a fost ajutat în ianuarie anul acesta de faptul că, în lipsa bugetului pe anul 2026, unele cheltuieli bugetare sunt limitate la media lunară de anul trecut, însă nici în ianuarie anul trecut bugetul nu era adoptat, astfel că situația este similară.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB. Pentru anul acesta, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au anunțat o țintă de deficit de 6,2% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA, folosit la nivelul UE, ar putea fi mai ridicat.
În prezent, Guvernul pregătește bugetul pentru anul acesta, adoptarea fiind planificată pentru prima parte a lunii martie.
