Ministerul Finanțelor discută cu băncile modificarea formulei de calcul al ROBOR în funcție de tranzacții și nu de cotații, cum este în prezent, urmând ca o schimbare a acestei formule să fie valabilă și pentru contractele aflate acum în derulare, a declarat ministrul de resort, Eugen Teodorovici. Dobânzile la creditele în derulare, în cazul în care se ajunge la un acord cu băncile și indicele actual ROBOR ar fi înlocuit, ar putea scădea.
Profit.ro a făcut în urmă cu o lună calcule din care rezultă că, la o modificare a formulei ROBOR - astfel încât să nu mai fie calculat la cotații, ci la tranzacții - dobânzile ar putea scădea cu câteva zecimi de procent sau chiar și cu un procent, dacă ne uităm la datele istorice. Un nou mod de calcul al indicatorului dobânzilor interbancare ar însemna, însă, și schimbarea legii. Ar trebui modificate OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori și OUG 52/2016 privind creditele ipotecare. Mai departe, pentru ca scăderea ratelor să fie efectivă, legiuitorul ar trebui să oblige băncile să se raporteze la noul indicator fără să modifice marjele de credit, variantă problematică juridic din cauza aplicării retroactive a legii, care ar putea fi contestată în instanță.
În prezent, dobânda cerută de bănci la credite este formată din indicele ROBOR, de obicei la 3 sau 6 luni, la care se adaugă marja. O modificare a formulei de calcul al ROBOR s-ar putea aplica ușor în cazul creditelor acordate ulterior, deoarece, probabil, la un indice mai mic decât ROBOR la 3 sau 6 luni, cum este în prezent rata medie pentru tranzacțiile interbancare care realizează îm majoritate pe termene mult mai scurte (cele mai multe overnight), băncile ar crește marja de dobândă, însă la creditele aflate în derulare ar putea exista probleme dacă diminuarea ROBOR prin schimbarea formulei de calcul ar cauza pierderi instituțiilor de credit.
"Ideea este să reducem din costurile de finanțare pe care românii le plătesc pentru creditele în lei. Din calculele pe care le avem, diferența dintre ROBOR la cotații și ROBOR la tranzacții este o diferență care, sperăm noi, să se regăsească la consumatorul final. Categoric pentru creditele noi se va aplica și acum se discută despre modul de a se aplica pentru ce este astăzi în curs. Dar, dacă vorbim despre un ROBOR, oricare ar fi formula de calcul și dacă implică modificări față de ce este astăzi în contract, implicit se vor modifica și contractele aflate în derulare", a declarat Teodorovici în contextul unei întâlniri miercuri dimineață cu reprezentanți ai sistemului bancar.
Varianta cea mai bună ar fi cea în care autoritățile și băncile ar ajunge la un acord referitor la cum să procedeze în cazul creditelor aflate în derulare.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 3,13%.
Teodorovici s-a întâlnit miercuri dimineață cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor pentru a discuta despre modificarea taxei pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018. Guvernul a promis Standard & Poor’s că va modifica Ordonanța, după discuții cu toate părțile afectate, după ce agenția a informat Executivul PSD/ALDE despre o posibilă înrăutățire a perspectivei de rating, ca urmare a efectelor nefaste aduse de taxa bancară asupra stabilității financiare și a economiei în ansamblu. Bancherii au reclamat că nu au fost consultați la adoptarea Ordonanței și că au avut o singură întâlnire cu Finanțele, la finele lunii februarie, deși li se promisese că vor mai urma discuții.
"Taxa pe care o știți din 114 și care se împarte, să spunem așa, în două zone diferite, în funcție de acel plafon de 1% cota de piață... Sub 1%, băncile din acea zonă vor plăti, probabil, 0,2%, asta e propunerea acum, iar peste 1% (vor plăti, n.r.) 0,4%. Dar din masa lor impozabilă s-a scos mare parte din activele financiare, astfel încât mecanismul este, așa cum spuneau și colegii noștri din zona bancară, de a stimula partea de finanțare a economiei", a declarat astăzi Teodorovici.
Ministerul Finanțelor a lucrat cu Banca Națională a României la posibile variante de modificare a taxei bancare. Faptul că S&P a pus în discuție perspectiva de rating a României – respectiv o înrăutățire a acesteia de la „stabilă” la „negativă” - a contribuit la schimbarea atitudinii Guvernului. Dacă Teodorovici numea, în 25 februarie, OUG 114 drept „actul normativ cel mai curajos și îndrăzneț apărut după Revoluție”, în pofida faptului că a fost criticat vehement de mediul economic, BNR sau Banca Centrală Europeană, în 28 februarie ministrul trimitea o scrisoare celor de la S&P în care anunța că va modifica taxa.
Ultima variantă discutată, și prezentată de Profit.ro la finele săptămânii trecute, presupune scăderea ratei de impozitare, eliminarea legăturii cu ROBOR, precum și excluderea mai multor tipuri de active din baza impozabilă. Introduce, de asemenea, un sistem tip "bonus-malus" care ar reduce taxa pentru băncile care cresc creditarea și pentru cele care coboară marjele dintre dobânzile la credite și cele la depozite. Impactul asupra băncilor ar scădea de la 5,4 miliarde de lei/an la circa 1 miliard de lei/an, potrivit calculelor Profit.ro.
Băncile au solicitat Guvernului să renunțe la taxă. Însă, dacă acest lucru nu este posibil, atunci cota de taxare să fie redusă și să nu se aplice băncilor cu pierdere. Cele care obțin profit ar urma, în varianta imaginată de bancheri, să fie taxate în limita unui coridor cu un plafon procentual de 16% din profit, astfel încât să nu reprezinte mai mult de o dublare a impozitului pe profit plătit în mod obișnuit și să nu conducă la decapitalizarea băncilor.
