Amploarea cu care se extinde epidemia COVID 19 a început să aibă consecințe asupra economiei, primele industrii afectate fiind cele din turism, hoteluri și restaurante, transporturi sau organizarea de evenimente.
În funcție de evoluția situației - care, din păcate, nu poate fi previzionată nici ca intensitate, nici ca durată -, unda de șoc se va propaga asupra tot mai multor sectoare, cu implicații asupra întregii societăți. Deja unele state au anunțat pachete de măsuri fiscale pentru companii, în încercarea de a limita efectele crizei. Țările din G7 - Germania, Canada, SUA, Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie au anunțat că vor folosi toate mjloacele disponibile, inclusiv fiscale, pentru a limita efectele negative. La rândul lor, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au anunțat că sunt pregătite să ajute statele pentru a face față unei posibile crize.
Nici în România impactul nu trebuie minimizat, patronatele din cele mai afectate sectoare până acum, transporturile și turismul, au solicitat autorităților măsuri compensatorii financiare și amânări la plata taxelor. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România spune că epidemia de COVID-19 din Italia a dus la scăderea în medie cu 15% a transportului rutier internațional de mărfuri efectuat de firmele românești, iar la transportul de persoane cu 100%. Apoi, în condițiile anulării multor zboruri și reducerii gradului de ocupare a hotelurilor din ultimele săptămâni, patronatele din turism au cerut un pachet de măsuri de sprijin din partea Guvernului.
Autoritățile române trebuie să evalueze realist implicațiile economice la nivel macroeconomic și sectorial, atât pentru susținerea companiilor, cât și a angajaților, arată Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale și juridicePwC. Fără acordarea unor facilități care să ajute economia, pe termen lung există riscul unui șomaj crescut și al unei recuperări mai dificile pentru sectoarele cele mai afectate.
Ce au anunțat alte țări
Italia, cel mai afectat stat de coronavirus, care și-a închis granițele și a pus sub monitorizare toată populația, a anunțat un proiect care prevede scutiri de taxe pentru companiile care au înregistrat o scădere de 25% a veniturilor, tăieri de taxe în general și fonduri adiționale pentru companiile private de sănătate. De asemenea, statul italian a amânat depunerea unor declarații, a extins termenele limită pentru plata taxelor de către companiile din zonele afectate și a anunțat un fond suplimentar de salarii pentru a-i sprijini pe angajații concediați din cauza carantinei și a restricțiilor decălătorie.
Germania a anunțat de asemenea că este pregătită să adopte un pachet de stimulente fiscale dacă epidemia va declanșa o criză economică globală, care să includă reduceri de impozite, amânări la plata unor impozite plătite de angajatori, stimularea muncii part-time și cea de la domiciliu, toate pentru a amortiza efectul negativ al virusului în economie dacă epidemia se va agrava.
Coreea de Sud a introdus subvenții pentru salarii, în cazul micilor comercianți, și a majorat indemnizația pentru cei care își caută un loc de muncă sau sunt îngrijiți la domiciliu.
China a renunțat temporar la contribuțiile pentru asigurări sociale plătite de companii.
La rândul său FMI a transmis o serie de recomandări guvernelor
Pentru persoanele concediate, ar putea fi majorat temporar ajutorul de șomaj, pentru a permite angajaților care nu se simt bine sau cei de care au grijă să rămână acasă fără teama că-și pierd locul de muncă în timpul epidemiei.
Băncile centrale ar trebui să fie pregătite să furnizeze lichidități masive băncilor și companiilor financiare non-bancare, în special celor care acordă creditare firmelor mici și mijlocii, care ar putea fi mai puțin pregătite să facă față unei întreruperi semnificative.
De asemenea, guvernele ar putea oferi garanții de creditare temporare și țintite pentru necesitățile de lichiditate pe termen scurt ale acestor firme, iar autoritățile de supervizare și de reglementare a pieței financiare ar putea, de asemenea, încuraja temporar extindere a scadenței împrumuturilor.
În acest context, autoritățile române ar trebui să ia în considerare un pachet de măsuri fiscale pentru angajații și companiile din sectoarele vulnerabile care sunt nevoite din cauza forței majore să își sisteze sau să își reducă activitatea. În acest mod ar putea preveni sau limita implicațiile negative care riscă se repercuteze asupra întregii economii generând probleme în lanț pentru angajați, companii și bugetul de stat.
