IMM România solicită, printre altele, desființarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) și reorganizarea Ministerului Culturii prin preluarea tuturor drepturilor și obligațiilor acestui organism.
Totodată, reprezentanții organizației cer desemnarea cât mai rapidă a unui singur organism comun de colectare pentru toate domeniile de creație și toate categoriile de drepturi de autor, așa cum se menționează și în Directiva 2014/26/UE, pentru simplificarea și eficientizarea sistemului de încasare a remunerațiilor.
Organizația patronală mai solicită reducerea termenului privind funcționarea noului organism comun de colectare de la maximum trei ani, cum este prevăzut în proiect, la maximum trei luni de la intrarea în vigoare a legii modificate, precum și excluderea celor doi colectori comuni prevăzuți să funcționeze în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, care ar urma să colecteze remunerațiile până la operaționalizarea organismului comun de colectare.
"Directiva europeană urmărește diminuarea costurilor de administrare. Existența a două structuri administrative separate pentru aceeași activitate de colectare conduce la creșterea cheltuielilor de funcționare ale OGC-urilor (Organisme de Gestiune Colectivă, n.r.), reducând astfel fondurile care ajung efectiv la artiști. Implementarea unui colector unic reprezintă singura soluție eficientă pentru simplificarea sarcinilor administrative ale comercianților și pentru maximizarea veniturilor titularilor de drepturi", se mai precizează în document.
De asemenea, IMM România dorește obținerea unei singure licențe de la un singur organism comun de colectare pentru toate domeniile de creație și toate categoriile de drepturi de autor, pentru simplificarea și eficientizarea procesului de colectare, precum și implementarea unei proceduri unice pentru emiterea tuturor licențelor neexclusive.
Totodată, organizația cere stabilirea unei singure remunerații pentru utilizatori, către un singur organism comun de colectare, aferentă tuturor domeniilor de creație privind drepturile de autor.
"Remunerațiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză, ținând seama de caracteristicile și de ponderea utilizării operelor protejate. Pentru majoritatea membrilor noștri, muzica este un element auxiliar de decor, nu produsul principal care generează venituri. Valoarea economică a muzicii într-un magazin, mijloc de transport sau spațiu de cazare este marginală comparativ cu cea dintr-un club", se mai arată în document.
Astfel, taxele pentru anumite categorii de activități economice ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cele aplicate cluburilor, în caz contrar numeroși antreprenori urmând să renunțe la difuzarea muzicii ambientale în magazine, precizează sursa citată.
Potrivit Legii dialogului social 367/2022, confederațiile patronale reprezentative la nivel național sunt parteneri de dialog social și au ca scop apărarea intereselor firmelor membre, acestea reprezentând peste 80-90% dintre utilizatorii plătitori. Astfel, implicarea organizațiilor patronale în negocierea metodologiilor va asigura menținerea unui echilibru între plătitori și beneficiarii remunerațiilor, susțin reprezentanții organizației.
IMM România mai solicită introducerea în proiectul de lege a unei prevederi care să limiteze penalitățile excesive aplicate în cazul muzicii ambientale.
"În prezent, metodologiile aprobate conțin clauze penale care obligă utilizatorii la plata triplului remunerației în cazul lipsei autorizației, o practică de natură punitivă care excede cadrului reparator al dreptului civil și Directivei 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală", se mai arată în comunicat.
