Redefinirea obligației fiscale în Parlament - USR a inițiat un proiect pentru încadrarea ca infracțiune de evaziune a cazurilor în care nu este virată contribuția de mediu

Un grup de parlamentari, în principal de la USR, au inițiat un proiect de lege care redefinește obligația fiscală, astfel încât legislația să fie în acord cu o decizie de anul trecut a Curții Constituționale și să permită încadrarea drept infracțiuni de evaziune fiscală a cazurilor în care nu este virată la Fondul de Mediu contribuția de mediu de 2% sau 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor.

"Este necesar ca veniturile la Fondul pentru mediu, constând în contribuția de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoana fizică sau juridică (de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, obținute de către generatorul deșeurilor, persoană fizică sau juridică) să fie tratate ca niște obligații fiscale veritabile", potrivit inițiatorilor.

Modificare

Articol unic. Se modifica art. 2 lit. e) din Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial nr. 672 din 27 iulie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand a avea urmatorul cuprins:

CITEȘTE ȘI 4 aspecte importante de luat în considerare atunci când alegeți un ERP pentru hoteluri și restaurante

“e) obligații fiscale - obligația de plată a oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând obligața fiscală principală obligația fiscală accesorie, conform Codului fiscal și Codului de procedură fiscală”

Motiv

Parlamentarii afirmă că inițiativa vine în sprijinul activității Garzii Naționale de Mediu, întrucât, având în vedere raportul de evaluare privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național pe linia combaterii transporturilor ilegale de deșeuri din data de 7 lunie 2021, au sesizat o situație care poate prezenta un risc, deoarece prevederile legislației din domeniul protecției mediului și a deșeurilor periculoase sunt lacunare, fiind generatoare de dificultăți de interpretare și aplicare unitară atât în sfera de autorizare, cât și în activitatea de cercetare penală.

Conform raportului menționat, “efectele generate de Decizia nr. 9 din 06.04.2020 a Înaltei Curți de Casație Justiție cu privire la cercetările penale efectuate în dosare ce privesc infracțiuni de evaziune fiscală săvârșite în scopul sustragerii de la plata taxelor și contribuțiilor ce constituie venituri la Fondul pentru mediu, se impune modificarea art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, pentru redefmirea noțiunii de "obligații fiscale” care să cuprindă textul definiției noțiunii de "obligație fiscală" din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, astfel încât să fie extinsă sfera de aplicabilitate a acestui act normativ asupra tuturor obligațiilor fiscale cuvenite bugetului general consolidat și astfel normele juridice care reglementează infracțiunile de evaziune fiscală să fie aplicabile în raport de toate obligațiile fiscale administrate de instituțiile și autoritățile publice din România care au calitatea de organ fiscal.”

Decizia referitoare la formularea unei hotărâri prealabile privitoare la veniturile la Fondul pentru mediu, constând în contribuția de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoana fizică sau juridică (de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, obținute de către generatorul deșeurilor, persoana fizică sau juridică nr. 9/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat faptul că:

CITEȘTE ȘI Istoria și specificul parfumeriei pentru bărbați

"Veniturile la Fondul pentru mediu, constând în contribuția de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoană fizică sau juridică (de 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, obținute de către generatorul deșeurilor, persoană fizică sau juridică, reglementată de art. 9 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, nu constituie obligație flscală în sensul art. 2 alin. (1) lit. e) și art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Cazuistica cu care Garda Națională de Mediu se confruntă, de la care a plecat inclusiv această Decizie a Înaltei Curți, conține situații în care deținătorul deșeurilor actionează în una din modalitățile prevazute de art. 9 alin (1) din Legea nr. 241/2005, respectiv sustragerea de la contribuția de 2%, respectiv 3%, după caz. Practic, în acest moment, aceste fapte nu mai sunt considerate drept infracțiuni de evaziune fiscală, cu toate că respectivele contribuții ar trebui să fie transmise Fondului pentru mediu, gestionat de Administrația Fondului de Mediu.

În concluzie, este necesar ca veniturile la Fondul pentru mediu, constând în contribuția de 2% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor, obținute de către deținătorul deșeurilor, persoanp fizică sau juridică (de 3% din veniturile realizate din vanzarea deșeurilor metalice feroase și neferoase, obținute de către generatorul deșeurilor, persoană fizică sau juridică) să fie tratate ca niște obligații fiscale veritabile.