PNL a depus în Parlament un proiect care vizează modificarea Legii 554/2004 privind contenciosul administrativ, pe baza căreia sunt judecate majoritatea proceselor cu autoritățile publice. Potrivit proiectului, actele administrative sunt suspendate de drept, în cazul în care autoritățile nu răspund cererilor plângerilor persoanelor afectate în termen de 30 de zile. Totodată, hotărârile date de instanțele de fond în anularea actelor sunt executorii – ceea ce ar permite, spre exemplu, firmelor să deblocheze mai rapid conturile.
Legea contenciosului vizează acte precum hotărârile de consiliu local, consiliu județean sau de consiliu general al primăriei. O altă categorie de acte administrative care intră sub legea contenciosului sunt actele fiscale, precum deciziile de impunere sau măsurile asigurătorii.
Deputatul PNL Dan Vîlceanu și senatorul PNL Florin Cîțu au depus în Parlament un proiect de lege (care poate fi consultat aici) prin care este revizuită legislația privitoare la contenciosul administrativ, redactat de avocatul Cristian Băcanu, președintele Comisiei juridice a PNL București.
„Legea actuală a contenciosului e făcută de stat pentru stat, o lege îmbătrânită”, spune Băcanu.
Prevederile în vigoare arată că petenții care se consideră lezați de un act administrativ individual trebuie să parcurgă o procedură prealabilă cu autoritatea care a emis actul, înainte de a deschide un proces în instanță. Teoretic, termenul de răspuns este de 30 de zile, însă acesta este adesea depășit.
Proiectul PNL spune că dacă o persoană face plângere prealabilă la un act administrativ individual, adică se adresează autorității care l-a emis, și nu primește răspuns în termenul legal, atunci executarea actului respectiv este suspendată de drept, lucru ce va fi constatat de către instanță.
Băcanu oferă ca exemplu situația în care Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură decide anulare sau suspendarea unor subvenții. Dacă agricultorul/fermierul afectat face plângere la autoritate, dar nu primește un răspuns în termenul legal, atunci decizia ar urma să fie suspendată până ce instanța se va pronunța.
Legea în vigoare prevede că persoanele vătămate pot cere suspendarea efectelor unui act administrativ unilateral în cazul în care acesta ar produce pagube iminente.
Proiectul introduce situații în care nu este necesară îndeplinirea pagubei iminente, precum: actul nu a fost emis de o autoritate competentă, nu este motivat, nu a fost respectată procedura prealabilă sau actul este vădit nelegal.
De asemenea, definiția pagubei iminente este modificată, fiind considerat prejudiciul viitor de orice natură și nu doar cel material.
Este introdusă și o procedură simplificată pentru judecată, în care sunt analizate de către instanță cu prioritate motivele de nulitate indicate de către reclamant. În această procedură sunt administrate doar probe cu înscrisuri, iar actul va fi anulat doar dacă este în mod vădit nelegal, adică acel act a cărui nelegalitate rezultă doar din înscrisuri, prin verificarea de către instanță.
Termenul de prescripție pentru solicitarea de despăgubiri, dacă acest lucru nu s-a făcut în același timp cu cererea de anulare a actului administrativ, va curge de la finalizarea definitivă a procesului în anulare, fiind de un an, și nu de la data la care care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei, după cum arată forma curentă a legii.
„Sunt situații în care o decizie de impunere sau o măsură asigurătorie riscă să distrugă sau să afecteze grav o firmă. În aceste cazuri, pentru a nu lungi prea mult procesul, pentru că sunt disperate să se judece cât mai repede, persoanele afectate nu cer imediat daune, care necesită expertize. Ulterior, după ce câștigă în instanță anularea actului, constată că nu mai pot cere daune, pentru că a intervenit prescripția”, explică Băcanu.
Pe lângă persoanele care se consideră direct vătămate de un act administrativ, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Prefectul și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, și partide vor putea introduce acțiuni în contencios administrativ, „dacă justifică un interes legitim conform statutului sau actului constitutiv”, potrivit proiectului de lege.
Din recurs, calea de atac a instanței de fond se transformă în apel, care nu va mai suspenda executarea.
Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit legii modificate sunt titluri executorii, ceea ce include și deciziile în primă instanță. Legea în vigoare precizează că doar hotărârile definitive sunt executorii.
Autorii precizează că modificarea este necesară „astfel încât un act administrativ anulat de către instanța de fond să nu mai poată produce efecte”, cum ar fi blocarea conturilor până la soluționarea definitivă a litigiului.
Proiectul introduce și posibilitatea ca persoanele care au pierdut definitiv un proces să poată depune cerere de revizuire a hotărârii, dacă ulterior soluționării cauzei Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre preliminară din care rezultă o încălcare a dreptului comunitar. Termenul pentru revizuire este de cel mult 3 luni de la publicarea hotărârii CJUE și cel mult 5 ani de la data comunicării hotărârii definitive.
Este introdus și „dreptul la bună administrare”, care presupune accesul cetățenilor/companiilor la propriul dosar deschis de o instituție, dreptul de a beneficia de acte administrative motivate și de a fi ascultat înainte de a fi dispusă o măsură administrativă.
