Economia României va continua creșterea în 2018, însă într-un ritm mult mai redus decât cel de anul trecut, în timp ce dezechilibrele se vor accentua. Deficitul bugetar va depăși limita impusă de tratatele europene, cel de cont curent se va adânci, iar leul se va deprecia în continuare față de euro. Salariile vor crește cu o viteză mult mai redusă decât în ultimii doi ani, în timp ce inflația va accelera. Românii vor plăti rate mai mari la bănci și statul se va împrumuta mai scump, ca urmare a creșterii dobânzilor, arată previziunile Erste Group Research, realizate de echipa de economiști a BCR.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Creșterea economică reală va încetini ,de la 7,1% în 2017 și 4,8% în 2016 la 4,1% în acest an, în condițiile în care consumul populației și industria își vor tempera semnificativ ratele de creștere, arată prognozele Erste/BCR, care nu confirmă ținta oficială de avans a produsului intern brut de 5,5%, pe care a fost construit bugetul.
PIB per capita va ajunge la 9.900 de euro de la 9.400 de euro în 2016 și 6.200 de euro în 2010, ceea ce va aduce România aproape de pragul țărilor cu venit mediu (middle-income economies).
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Horia Braun Erdei, economist-șef al BCR, avertizează că economia se îndreaptă către o zonă mai riscantă, ca urmare a adâncirii deficitelor bugetare și structurale, concomitent cu o inflație mai mare și o creștere economică susținută de expansiunea cu două cifre a consumului și salariilor.
Poziția externă a României va continua să se dezechilibreze și anul viitor, tendință începută în 2015 și care a accentuat anul trecut. Deficitul de cont curent este estimat de către BCR la 3,8% la finele anului, de la 3,2% în 2017 și 0,5% în 2014.
Acest lucru se va reflecta și în evoluția cursului de schimb, care, de la 4,54 lei/euro în 2016, a crescut la 4,66% la finele anului trecut și este estimat să ajungă la 4,73% la finele lui 2018.
După doi ani consecutivi în care Guvernul a dus deficitul bugetar la limita de 3% din PIB, într-o perioadă în care trebuia să reducă cheltuielile peste încasări, în acord cu Tratatul fiscal, estimările Erste/BCR sunt pentru depășirea pragului Maastricht în acest an, când bugetul va încheia pe un minus de 3,4% din PIB (metodologia ESA).
“Revoluția fiscală” care a presupus schimbarea sistemului de contribuții sociale a mai erodat din creșterile de venituri promise de PSD/ALDE pentru 2018, ceea ce economistul BCR consideră că indică o politică fiscală mai aproape de neutralitate, dar care e puțin probabil să devină strânsă.
Salariul mediu net ar urma să crească cu 8,5% la 2.598 de lei la finele acestui an, de la 2,395 de lei în 2017 (+14,7%)și 2.088 de lei(+13%) în 2016.
Inflația va mânca o parte din creșterea reală a salariilor, astfel că aceasta va fi de 4,3%, față de 13,2% în 2017 și 14,7% în 2016.
Erste estimează că rata anuală a inflației va ajunge la aproape 5% la jumătatea anului și va scădea apoi spre limita superioară a intervalului țintă a BNR de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, astfel că se va plasa la 3,2% la finele anului. Inflația medie anuală, calculată ca medie aritmetică a ratelor anuale publicate lunar, va crește de la 1,3% în 2017 la 4% în 2018.
Braun se așteaptă ca Guvernul să nu vină cu reforme structurale în domeniul colectării taxelor și acela al investițiilor astfel încât să atingă țintele propuse în buget, în condițiile unei instabilități impuse de schimbarea deasă a Cabinetelor.
Trecerea economiei la o creștere bazată mai mult pe investiții, așa cum arată prognoza oficială pentru acest an și pentru următorii, nu pare să poată fi făcută, în realitate, cu un aport semnificativ din partea statului, arată Braun.
“Având în vedere baza mică de capital local, va fi încă o dată nevoie de capital străin pentru a susține expansiunea investițiilor. Astfel, ca în multe alte dăți în istoria noastră, soarta economică a României ar putea pivota mult mai mult pe evoluțiile din afara granițelor sale. Dacă așa vor sta lucrurile, va fi cel mai mare paradox al anului în care țara sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire, eveniment ce i-a cimentat statutul de națiune europeană modernă și independentă”, scrie Braun.
“Riscul este ca astfel să nu ne mai putem ca politica fiscală și structurală să contribuie la mixul echilibrat de politici economice”, scrie Braun, care se așteaptă ca greutatea să cadă pe politica monetară.
BNR va încheia anul viitor cu dobânda de politică monetară la 2,75%, după ce a livrat deja o creștere a ratei cu 0,25 pp la 2%, estimează BCR, care se așteaptă ca instituția să nu crească, astfel, prea agresiv dobânda, în timp ce va folosi lichiditatea pentru a influența cursul de schimb, cu sterilizări în când există presiuni de depreciere și va opta pentru măsuri macro-prudențiale care să reducă creditul de consum.
BCR estimează că rata ROBOR la 3 luni, relevantă pentru creditele în lei, va fi la 2,8% la finele anului, de la 2,1% la finele anului trecut, în timp ce rata medie a indicatorului va crește de la 1,2% la 2,4%.
Și statul va plăti dobânzi mai mari la împrumuturi. Randamentele pentru obligațiunile pe 10 ani vor crește de la 4,3% la finele lui 2017 la 5,4% la finele anului curent, arată analiza.
