Guvernul se gândește să realizeze sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin parteneriat public-privat, anticipând la acest moment o investiție de până la 150 de milioane de euro. Proiectul de hotărâre de guvern deja redactat în acest sens nu detaliază modul în care ar putea fi atras un partener privat și nici cum ar putea investitorul privat să obțină profit din investiția într-un sistem informatic pentru ANAF.
Ideea este deja pregătită să fie prezentată Guvernului spre aprobare, fiind introdusă într-un proiect de hotărâre care completează lista proiectelor strategice de investiții care urmează a fi pregătite și atribuite în parteneriat public-privat.
"Proiectul privind platforma informatică a ANAF are în vedere implementarea, migrarea de date și operarea acestui sistem precum și interconectarea sa cu celelalte platforme sau sisteme informatice publice. În cadrul proiectului se are în vedere implementarea noii platforme ce va include, dar nu se va limita la: subistemele de rezilienta si recuperare date in caz de incidente sau dezastre, subsistemul de stocare de date, comunicații și securitate, pachetul de aplicații, precum și subsistemul de baze de date. Operarea va fi realizată de către societatea de proiect cu respectarea cerințelor stabilite prin contractul de parteneriat public-privat", potrivit proiectului de hotărâre.
De asemenea, proiectul prevede realizarea în regim PPP și a platformei informatice a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Profit.ro a anunțat recent că Acordul de 70 de milioane de euro prin care ANAF ar fi trebuit să-și modernizeze infrastructura IT cu bani împrumutați de la Banca Mondială a fost oprit oficial prin hotărâre de guvern. Autoritățile au împrumutat 18 milioane de euro pe care i-au cheltuit cu rezultate zero, iar asta în timp ce sistemul IT al ANAF, învechit și încărcat tot mai mult, cedează acum atât de des încât nu mai miră pe nimeni. Singurele "rezultate" sunt că ANAF are un handicap imens în ce privește colectarea modernă la buget, statul pierde astfel foarte mulți bani și persistă suspiciuni că motivul pentru care modernizarea ANAF a fost blocată de cei responsabili de implementare a fost dorința politicienilor de a menține un sistem opac și neperformant, pe care să și-l poată subordona și să-l poată folosi ca armă pentru protejarea sau atacarea unor afaceri sau activități criminale.
Până la acest moment nu a fost tras nimeni la răspundere pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu în ce privește implementarea programului de modenternizare a ANAF. Având în vedere că lipsa modernizării ANAF reprezintă un atentat la siguranță națională, Fiscul fiind esențial pentru bună funcționare a statului, autoritățile ar trebui să înceapă o anchetă în această privința.
De ce este important: Sistemul IT vechi și lipsa unor proceduri moderne în cadrul ANAF reprezintă un handicap major pentru economia României, de la cea mai mică firmă și până la bugetul statului, care este lipsit din acest motiv de venituri importante. O colectare mai bună, mai ales de la cei care nu plătesc taxe pentru că beneficiază de protecție politică sau încalcă legea, ar putea însemna taxe mai mici pentru firmele și persoanele corecte, dar și o concurență corectă în mediul economic.
De exemplu, potrivit celor mai recente date, România pierde anual peste 6 miliarde de euro doar din TVA neîncasată. Astfel, România rămâne țara cu cele mai mari probleme din UE la încasarea TVA, având un deficit la colectare de aproape 36% din veniturile teoretice și pierzând 27,6 miliarde de lei pe fondul necolectării acestei taxe, potrivit unui studiu publicat de Comisia Europeană, bazat pe date din 2016. Între timp sumele neîncasate au devenit, cel mai probabil, tot mai mari de la an la an.
Pe de altă parte, în ultimii ani au apărut informații tot mai îngrijorătoare cu privire la situația dezastruoasă a sistemului IT al ANAF. Astfel, în februarie 2017, președintele de atunci al instituției, Bogdan Stan, avertiza, printr-un comunicat oficial, că ”sistemul informatic al ANAF funcționează în prezent la o capacitate de 99%, cu mult peste recomandarile tehnice de maximum 70%, ceea ce poate conduce la blocarea întregii activități a instituției, pe o perioadă nedeterminată”. El explica faptul că, fără o însănătoșire a sistemului informatic, acordul încheiat cu Banca Mondială nu va fi aplicat.
Hotărârea de Guvern pentru oprirea programului poate fi văzută aici, iar nota de fundamentare, aici.
Acordul de împrumut între Guvern și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a Grupului Banca Mondială, a fost semnat la București la 8 mai 2013 și ar fi trebuit să se încheie, conform primului termen asumat, spre finalul anului 2018.
Mișa anunța, în ianuarie 2018, că de la semnarea acordului ANAF a cheltuit doar 60 de milioane de lei pentru analize și consultanță, dintr-o linie de împrumut de 70 de milioane de euro, dar nici măcar un leu pentru sistemul IT. La scurt timp Mișa a fost înlocuit cu actualul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Ulterior, Teodorovici a afirmat în mai multe rânduri că va iniția un alt proces de modernizare a infrastructurii informatice a ANAF. La acest moment, așteptarea ar fi ca lucrările de modernizare să înceapă cel mai devreme în toamna acestui an.
Infrastructura IT a ANAF și a Ministerului Finanțelor este administrată de Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), aflat în subordonarea Ministerului Finanțelor.
Acesta este motivul pentru care sistemmul IT al ANAF a ajuns să funcționeze cu întreruperi extrem de dese.
Obiectivele proiectului au fost următoarele:
a) creșterea eficacității și eficienței în procesul de colectare a impozitelor și contribuțiilor sociale;
b) îmbunătățirea conformării fiscale;
c) reducerea poverii asupra contribuabililor pentru asigurarea conformării.
ANAF, în calitate de agenție de implementare, a considerat justificată solicitarea de închidere a Proiectului de modernizare a administrației fiscale (RAMP) datorită următoarelor motive:
- înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF), care vizează schimbări de ordin strategic la nivelul structurii și modului de funcționare a sistemelor informatice, care intră în contradicție cu obiectivele RAMP;
- numeroasele modificări ale legislației fiscale care pot conduce la nevoia de reconfigurare substanțială a unui sistem informatic de tip COTS, respectiv la costuri suplimentare;
- necorelarea cu nevoile reale ale ANAF, nevoile și prioritățile pe termen scurt sunt diferite de ceea ce poate oferi într-o perspectivă medie sistemul informatic de tip COTS.
Ca urmare, la cererea ANAF, Ministerul Finantelor a solicitat BIRD anularea sumei de 51,9 milioane euro și închiderea proiectului (cu excepția unor contracte aflate în derulare și auditul împrumutului) la data de 31 martie 2019. Ca răspuns, BIRD a transmis scrisoarea de amendament prin care sunt agreate propunerile Ministerului Finantelor de modificare a Acordului de împrumut, așa cum au fost solicitate.
