Firmele și cetățenii răspund penal și pentru spălarea de bani în țări care nu incriminează fapta LEGE

LEGE Firmele și persoanele fizice răspund penal și pentru spălarea de bani în țări care nu incriminează fapta

România își va asuma jurisdicția cu privire la infracțiunile de spălare de bani săvârșite de resortisanții săi, firme sau persoane fizice, indiferent de statul unde a fost comisă fapta și chiar dacă spălarea de bani nu este incriminată în țară respectivă, prevede un proiect de lege promulgat de președintele Iohannis.

Proiectul de lege fusese aprobat de Guvern în iunie, iar la finele lunii trecute a fost adoptat de Parlament, urmând a intra în vigoare în 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Urmărește-ne și pe Google News

CITEȘTE ȘI Dacă ar ajunge roboții să dea consultanță, ce vor mai face oamenii? Despre viitorul consultanței, ce cred liderii PwC (III)

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.forum

Analizând prevederile directivei europene în domeniu, autoritățile române au ajuns la concluzia că majoritatea prevederilor acesteia sunt deja transpuse în legislația națională în cuprinsul Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în Codul penal și în Codul civil, astfel încât transpunerea necesită o intervenție legislativă minimă.

Din analiza efectuată a rezultat însă că prevederile din Directiva (UE) 2018/1673 care ar necesita o transpunere în plan intern se referă la:

CITEȘTE ȘI Studiu EY: Companiile raportează scăderi ale cifrei de afaceri, însă doar 19% și-au revizuit politica de prețuri de transfer

- instituirea circumstanței agravante a comiterii infracțiunii de spălare de bani de către o entitate raportoare, în exercitarea activităților profesionale - art. 6 alin. (1) litera b) din Directivă;

- asumarea jurisdicției de către statul român pentru urmărirea infracțiunilor de spălare de bani săvârșite de un cetățean român sau persoană juridică română în afara teritoriului țării, fără a fi avută în vedere condiția dublei incriminări – art. 10 alin. (1) litera b) din Directivă.

CITEȘTE ȘI Viața angajaților și a companiilor în pandemie: O experiență povestită prin ochii consultanței, cu liderii PwC (II)

Ultimul text menționat impune obligația statelor de a-și asuma jurisdicția cu privire la infracțiunile de spălare de bani săvârșite de resortisanții săi, fără nicio nuanțare cu privire la condiționarea incriminării și pe teritoriul unde a fost comisă fapta.

Potrivit art. 49 din Legea nr. 129/2019, limita maximă de pedeapsă în cazul infracțiunii de spălare de bani este de 10 ani, dar pentru aplicarea legii penale române, în cazul în care fapta este comisă în afara teritoriului țării, în condițiile art. 9 alin. (2) Cod penal, în prezent sunt necesare atât dubla incriminare, cât și condiția procedurală a autorizării prealabile a procurorului general de pe lângă curtea de apel sau Înalta Curte deCasație și Justiție.

Ori condiția de fond a dublei incriminări poate da naștere unor situații de neasumare a jurisdicției de către România, ceea ce ar constitui o încălcare a obligației impuse, fără nicio rezervă, de directiva europeană, arată Ministerul Justiției, inițiatorul proiectului.

CITEȘTE ȘI Cum s-a schimbat mediul de afaceri din România în ultimii 30 de ani: O istorie povestită prin ochii consultanței, cu liderii PwC (I)

Prin urmare, în scopul asigurării transpunerii corecte a Directive, noua lege introduce, după alin. (5) al art. 49 din Legea nr.129/2019, un nou alineat, respectiv alin. (6) prin care se reglementează aplicarea legii penale române în domeniul spălării banilor în cazul infracțiunilor comise de cetățeni români sau persoane juridice române în afara teritoriului țării, chiar dacă fapta nu este prevăzută ca infracțiune și de legea penală a țării unde a fost săvârșită și indiferent de locul unde a fost comisă aceasta.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Noi obligații în Codul Muncii pentru anumite firme. ”Desființarea fostului angajator dă bătăi de cap angajaților”.

Totodată, noua lege instituie drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor de către una dintre entitățile raportoare.

În categoria entităților raportatoare intră instituțiile financiare și de credit, administratorii de fonduri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, contabili, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, asociații și fundații.