Dacă resursele tehnologice vor fi la îndemâna tuturor și, cel puțin teoretic, ar ajunge roboții să dea consultanță, cum rămâi lider? Cum să fii diferit și special într-o lume care tinde spre standardizare și automatizare?
După 30 de ani de când prima mare firmă de consultanță a intrat pe piața locală, deschizând un birou la București, patru lideri din boardul PwC România se uită către următoarele decenii - după ce în articolele anterioare au vorbit despre trecutul și prezentul companiei -, încercând să anticipeze ce provocări, dificultăți sau oportunități va aduce viitorul.
Ionuț Simion, Country Managing Partner, Dinu Bumbăcea, Lider Consultanță pentru Afaceri, Daniel Anghel, Lider Taxe și Legal și Kenneth Spiteri, Lider Audit, au arătat, pentru Profit.ro, cum cred că vor rămâne relevante serviciile de consultanță de elită și ce propuneri de valoare vor putea face viitorilor angajați într-o eră în care tehnologia transformă rapid tot ceea ce se știa până de curând despre economie și afaceri.
“După etapa de profesionalizare a consultanței, din anii de început, și cea de comoditizare, în care ne aflăm acum, în care procesele se standardizează cu ajutorul tehnologiei, vom trece la o schimbare de paradigmă, o schimbare de mentalitate, adusă de efectul perturbator al noilor tehnologii. Unul dintre marile semne de întrebare este dacă munca unui consultant va fi înlocuită de roboți și dacă se va ajunge ca firme specializate în automatizări să devină consultanți fiscali”, sintetizează Ionuț Simion răspunsurile la principalele întrebări despre efectele colaterale ale automatizării care va transforma procesele în multe domenii.
“Noi vindem încredere, care se câștigă greu și se pierde foarte ușor. Ca să vinzi încredere trebuie să poți demonstra în mod consistent că ai competențele profesionale și intelectuale să creezi produse și servicii care vor proteja clienții, care îi vor ajuta să maximizeze valoarea companiei lor sau să minimizeze riscurile, astfel încât să nu fie sancționați în relația cu autoritățile fiscale sau cu alte organisme de reglementare”, spune Simion. În al doilea rând, după încredere, va conta “finețea soluției”, arată acesta: “PwC își propune să folosească tehnologia astfel încât să elimine munca de rutină, dar, totodată, să stimuleze activitatea de creație, de inovație. Doar așa poți atrage și reține oameni cu competențe ridicate. Problemele pe care noi le rezolvăm sunt extrem de complexe”.
Roboții vor putea da consultanță?
Așadar, abilitățile umane vor rămâne extrem de importante în viitor. Și, mai ales, în consultanța de afaceri. “Nu cred că automatizările vor înlocui prea repede oamenii. Consultanța de afaceri este foarte personalizată, nu are doar activități repetitive sau de rutină, care ar putea fi preluate de roboți”, spune Dinu Bumbăcea. Totuși, tehnologia va avea un rol transformator. Lucrurile se schimbă deja, dar în tot ce ține de knowledge management oamenii nu pot fi ușor înlocuiți, crede Dinu Bumbăcea. “Ceea ce vor cumpără în continuare clienții va fi experiența care nu poate fi automatizată”, spune el.
Schimbările aduse de tehnologie vor fi, însă, masive în consultanța viitorului. “Analiza de date, Inteligența Artificială vor deveni parte din proiecte, iar modul în care interpretezi datele va influența strategiile. Va fi un pas intermediar, probabil, pentru că prin numărul de interacțiuni digitale cu clienții, companiile colectează date, fie că e vorba retail, servicii financiare sau telecom. Provocarea va fi cum le transformi din date în informații și, apoi, cum anticipezi nevoi și servicii pe baza acestora”, spune Dinu Bumbăcea. În opinia sa, genul acesta de analiză, pe baza datelor și a reperelor despre ceea ce se întâmplă în alte țări și în alte industrii, va conta tot mai mult, însă în consultanța de top experiența sau intuiția umană vor continua să joace un rol esențial.
La rândul său, consultanța fiscală și juridică creează valoare ce nu poate fi înlocuită de tehnologie, însă tehnologia o poate ajuta să evolueze mai repede și mai bine. “Mergem pe două segmente. Procesele repetitive le automatizăm cu roboți, așa încât să le lăsăm colegilor care înainte erau implicați în astfel de procese spațiu suficient de lucru pentru dezvoltare de idei, inovație, consultanță. Fie că e vorba de zona fiscală sau de cea juridică, colegii noștri pot găsi soluții de tehnologie să eficientizeze atât activitatea lor, cât și pe cea a clientului”, spune Anghel.
În opinia sa, în următorii 30 de ani vom vedea o evoluție fantastică a consultanței, la care vor contribui toate reformele legislative și din administrația fiscală. “Procesele, din perspectiva statului, vor influența activitatea companiilor și pe a noastră, așa cum e și în alte țări, unde tot ce înseamnă raportare fiscală se elaborează și se completează de către stat. Spre exemplu, ministerele Finanțelor din Ungaria, Spania sau Polonia, care au informații pe care le procesează în timp real se pregătesc să depună anumite declarațiile fiscale pentru companii și persoane fizice fără să-i mai implice efectiv pe contribuabili”, arată Daniel Anghel.
Tehnologia va influența auditul în viitor, crede Kenneth Spiteri: “La viteza la care mergem acum cu automatizarea și digitalizarea, evoluția a devenit greu de anticipat și peste cinci ani. Noi trebuie să ne orientăm tot mai mult spre partea creativă, analitică. Training-urile vor fi concentrate mai mult pe analytics, robotică, este o schimbare completă. Trebuie să știi contabilitate, bineînțeles, dar nu mai e la fel de critic ca înainte”. În auditul viitorului, spune Spiteri, tot ce se poate face electronic se va muta în centre de excelență, care nu trebuie să fie neapărat în România. Este o dezvoltare pe care PwC o urmează deja. “Aceasta standardizează munca, cu roboți și procese în care nu greșești. Dar viitorul muncii auditorului va fi unul hibrid. O parte se face de la birou sau de acasă, iar o parte la client, pentru că uneori trebuie să vezi cu ochii tăi activitățile pe care le auditezi. Această experiență nu trebuie să dispară niciodată”, spune el.
Se schimbă profilul consultantului?
Tehnologia va modifica politica de recrutare, crede Spiteri: “Vor fi mai puțini contabili și mai mulți IT-iști, oameni cu aptitudini analitice, pricepuți în a analiza datele. Procesare putem face cu roboți, dar oamenii sunt mai creativi în analizarea datelor. Creativitatea e importantă în analiză, trebuie să te gândești la aspecte noi, dacă vrei să detectezi o fraudă, spre exemplu, trebuie să vii cu o abordare nouă, să faci ceva la care clientul nu se așteaptă.” Prin urmare, noii angajați trebuie pregătiți pentru cariere mult mai complexe: “Până acum, auditorul junior știa că începe cu lucruri mai simple, în fiecare an învăța mai mult, până ajungea să revizuiască. În viitor, trebuie să angajăm oameni care pot să revizuiască de la început un proiect la care nu au lucrat direct până atunci. Dacă oamenii nu se adaptează și nu fac training-urile necesare, nu vor mai fi relevanți. Multe joburi nu vor mai exista, unele oportunități vor dispărea, dar vor apărea altele.”
În departamentul de consultanță fiscală, profilul tânărului care se angajează la PwC s-a schimbat deja. “Generația de azi e foarte adaptată la tehnologie. Noi oferim un mediu care folosește competențele tehnologice, iar asta îi atrage mai mult. Ne-am reinventat, iar partea de tehnologie a devenit din ce în ce mai importantă, pentru că toate companiile vor să-și eficientizeze modul de lucru sau modul de interacțiune cu ANAF”, spune Daniel Anghel.
De ce ar alege un tânăr consultanța?
Unui tânăr care s-ar gândi să se angajeze în consultanță, făcând comparații cu ce i-ar putea oferi alte domenii, Dinu Bumbăcea i-ar aduce ca principal argument un avantaj care nu se va schimba niciodată: faptul că, în imediata apropiere, găsești mai mulți oameni care sunt compatibili cu tine la nivel de preocupări, de interese, de dorință de a conceptualiza lucruri nestructurate.
“Este un mediu care scoate ce este mai bun din oameni. Cei care au nevoie de astfel de provocări reușesc să și le satisfacă în foarte mare măsură într-o firmă de consultanță. Înveți cum să găsești metode inovatoare pentru a rezolva situații noi. Iar aceasta nu se va schimba niciodată”, arată Bumbăcea, amintind că celor care au trecut prin firme de consultanță, dar s-au îndreptat spre alte domenii, le lipsește în continuare această experiență: “Chiar dacă găsesc satisfacții diferite în alte companii, le este dor de mediul acesta. Am simțit că le e dor, stând de vorbă cu foști colegi”.
Un viitor cu suprareglementări
O provocare a viitorului venită din zona administrațiilor publice, naționale și internaționale, nu doar pentru companiile de consultanță, ci pentru întregul mediu de afaceri va fi tendința de suprareglementare. Un volum mare de legislație va trebui să fie asimilat de piețe, fie că vine în zona fiscală, pentru combaterea evaziunii, a terorismului sau a schimbărilor climatice. Scopurile sunt dezirabile, însă trebuie găsit pragul și nivelul de echilibru până la care reglementarea suplimentară lasă economia funcțională.
“Suprareglementarea este o temă foarte mare, vizează multe domenii, care va duce cel mai probabil la o creștere a obligațiilor de raportare și, implicit, a birocratizării. Prin reglementare încerci să protejezi niște drepturi, dar viața bate filmul, viața de zi cu zi mereu se va adapta, vor veni mereu companii și actori capabili să valorifice scăpările legislației. Cu cât încerci să închizi acele portițe, cu atât ajungi să crești nivelul de reglementare”, spune Ionuț Simion. Crede că astfel se intră într-un cerc vicios: ”vrem să combatem fenomenul spălării banilor, petrecem ore întregi ca să certificăm că banii sunt din sursă sigură, aplicăm reglementarea strictă nediscriminatoriu, chiar dacă știm că agentul economic este corect. E un consum de resurse mare și, de aceea, e important ca reglementarea să fie făcută în așa fel încât să nu ajungă în final să distrugă chiar ceea ce ar fi vrut de fapt să protejeze și să sprijine”.
În domeniul fiscal, legislația stufoasă a fost mereu o problemă, iar viitorul nu se anunță mult mai bun. “Din experiența mea ceea ce se dorește a fi simplificare aduce, în cele din urmă, tot o complicare în legislația fiscală. În 2017, noi toți sperăm că o să se simplifice sistemul de TVA, dar de fapt s-a complicat major. Iar tot ce vine dinspre Comisia Europeană - directive, regulamente - nu vor face decât să complice mai tare lucrurile. Noi activăm, însă, pe o piață comună și fiecare stat își creează diferite avantaje competitive. În măsura în care vom ști să beneficiem de atuurile legislației și să implementăm acele avantaje competitive în legislația națională și să le aplicăm pentru companii, s-ar putea să fim câștigători. Altfel, lucrurile ar putea să treneze în continuare”, spune Daniel Anghel.
Toate reglementările care vin pe partea de colectare a informației la administrația fiscală, dacă nu vor fi digitalizate, vor reprezenta, în opinia sa, un coșmar pentru companii. “Toate instrumentele și legislația fiscală trebuie să facă față dezvoltărilor din zona tehnologiei. Toate platformele de comerț electronic, tot ce înseamnă servicii electronice ar trebui să fie reglementate cât mai practic și mai ușor. Altfel, va fi greu să stabilești locul impozitării acelor companii și sunt nenumărate exemple care vin să ateste acest lucru”, precizează Daniel Anghel.
Noile instrumente financiare, cele aduse de fintech-uri sau criptomonedele, care au o componentă mare de tehnologie, vor fi supuse în viitor unui nivel suplimentar de reglementare, spune Anghel: “Acum, din punct de vedere fiscal, nimeni nu știe foarte clar cum să reglementeze Bitcoin. Și vor apărea multe astfel de instrumente de tehnologie care vor da bătăi de cap consultanților fiscali și nu numai”.
În astfel de condiții, le va fi mai greu firmelor să se descurce fără consultanți fiscali? Sau chiar persoanelor fizice, care până acum au fost ferite de complexitatea unei legislații fiscale de tipul celei din Statele Unite, unde aproape nici un contribuabil nu își poate completa declarația anuală de venit fără ajutorul unui consultant?
“Cu siguranță va fi mai complicat pentru companii. Pentru persoane fizice, la noi e mai simplu, deoarece avem cotă unică. De fapt, cota unică a fost unul din rarele momente de simplificare a legislației fiscale. Dacă s-ar introduce impozitare progresivă, lucrurile s-ar complica semnificativ”, spune Daniel Anghel.
Complexitatea legislativă și schimbările frecvente se simt și în activitatea de audit. “Dacă acum mulți ani, un set de situații financiare IFRS avea în jur de 30 de pagini, acum poate să ajungă chiar și la 100 de pagini”, explică Kenneth Spiteri, arătând că efectul acestei situații este creșterea costurilor de conformare pentru firme. “Pentru a nu exagera cu schimbările, implementarea anumitor standarde a fost făcută treptat sau amânată de către reglementatori care au așteptat feedback de la auditori și de la companii. Uneori, și noi ne întrebăm de ce a fost nevoie să se introducă așa repede un standard sau altul, având în vedere că pentru anumite firme este greu și costisitor să se adapteze modificărilor atât de rapid”, spune Spiteri.
Ce va face diferența?
Preocuparea principală rămâne necesitatea de a investi în instruirea angajaților ca să facă față transformărilor digitale din economie și societate. Pe o piață în care tehnologia egalizează șansele inclusiv între firmele de consultanță, capacitatea de a livra ce așteaptă clientul la standarde ridicate va face diferența între companiile care se pot menține lideri în domeniu, spune Dinu Bumbăcea. Într-un astfel de context, crede el, doar să obții o cotă mare de piață nu poate fi obiectivul principal. “Cota de piață este de urmărit, îți dă masă critică, dar a lupta doar pentru cotă de piață nu este dezideratul nostru. Merită numai acolo unde considerăm că este relevant să fim, acolo unde adăugăm valoare clienților noștri, ceea ce înseamnă că nu ne uităm la orice tip de servicii pentru că, dacă am face asta, am ajunge să concurăm pe preț”, arată Bumbăcea care consideră că singura diferențiere de urmărit în viitor, pentru o companie ca PwC, este cea a calității și a standardelor ridicate în servicii. În concluzie, arată Ionuț Simion, indiferent cât de mult vor prelua automatizarea și robotizarea din activitățile actuale, nimic nu va putea înlocui relația dintre oameni. În consultanță care se bazează, înainte de toate, pe încredere, competențele personale, empatia, experiența oferită clientului vor face diferența și, de aceea, spune el, PwC pune accent pe recrutarea angajaților care au abilitățile potrivite pentru a ajuta compania să rămână în topul consultanței.
Acest articol este ultimul dintr-o serie de trei articole care spun povestea PwC România în an aniversar. În 2021, compania marchează 30 de ani de activitate pe piața locală, fiind prima mare firmă de servicii profesionale care a deschis un birou în București. Primele două articole pot fi citite aici și aici. Mai multe informații despre activitatea PwC România în ultimele trei decenii pot fi găsite pe pagina dedicată aniversării aici.
