Președintele Iohannis a trimis, joi, pentru reexaminare Parlamentului un proiect de lege care ar anula Interdicția valabilă astăzi pentru firme și persoane fizice de a fi acționar unic în mai multe societăți cu răspundere limitată sau de a se asocia cu un acționar unic într-o asemenea societate, precum și obligația ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă. Șeful statului consideră că măsurile pot îngreuna combaterea evaziunii fiscale și scad gradul de responsbilitate a acționarilor.
Proiectul fusese adoptat în luna decembrie a anului trecut de către Parlament și urmărește reducerea birocrației inutile cu care se confruntă întreprinzătorii români și ușurarea procesului de înființare a întreprinderilor, conform inițiatorilor, deputații USR Cristina Prună și Claudiu Năsui.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În cererea de reexaminare, șeful statului arată că legislația prevede acum că societatea cu personalitate juridică va avea cel puțin 2 asociați, în afară de cazul în care legea prevede altfel, iar interdicția de înființare a unui număr nelimitat de societăți cu asociat unic, de către aceeași persoană a fost reglementată în legislație încă din forma inițială a Legii privind societățile comerciale nr. 31/1990. Mai mult, aceste limităril sunt în concordanță cu dreptul comunitar în materie.
”Soluția legislativă de abrogare a art. 14 din Legea nr. 31/1990 prevăzută de legea transmisă la promulgare este de natură să genereze multiple probleme deoarece nu este dublată de stabilirea unor mecanisme care să împiedice, spre exemplu, transferarea activității de la o societate la alta, sau crearea de societăți distincte pentru o singură afacere, în scopul obținerii de beneficii specifice (precum rambursarea de TVA, subvenții etc.). În mod similar, în condițiile în care același asociat va răspunde cu un patrimoniu unic (personal) pentru datoriile unui număr nelimitat de societăți, nu au fost prevăzute mecanisme care să contrabalanseze diluarea răspunderii personale și să asigure recuperarea creanțelor în mod echitabil de către diferiții creditori ai aceleiași societăți, dar și de către creditorii unor societăți diferite cu același asociat unic”, arată Iohannis în cererea de reexaminare.
Președintele semnalează și că prevederea actuală din lege ca în același sediu să poată funcționa mai multe societăți, în încăperi diferite sau în spații distinct partajate, sunt justificate din perspectiva necesității combaterii fenomenului evaziunii fiscale.
Astfel, anularea acestor dispoziții elimină din fondul activ al legislației reglementarea unei condiții minimale pe care trebuie să o îndeplinească spațiul ce ar urma să aibă destinație de sediu social.
”Considerăm că o asemenea reglementare poate avea consecințe negative din perspectiva eforturilor de combatere a evaziunii fiscale, motiv pentru care se impune reanalizarea acestei soluții legislative”, arată președintele.
Este eliminat și acordul vecinilor pentru a avea sediu social într-un apartament în care nu se desfășoară activitate comercială.
De asemenea, proiectul elimină și obligația legală ca într-o cameră să aibă sediu social maximum o singură firmă, cu argumentul că respectiva cerință "a complicat mult viața" întreprinzătorilor români, dar și a proprietarilor de apartamente sau garsoniere.
”Să nu vă închipuiți că până acum nu s-au găsit diverse tertipuri de a ocoli aceste limitări. Evident că s-au găsit, dar ele costă timp, bani și efort investit doar pentru a face față unei birocrații inutile. De exemplu, există firme de avocatură care propun, contra cost, sedii virtuale pentru întreprinzătorii care nu și-au găsit. Deci dacă vrea cineva să-și facă o firmă pentru motive dubioase (logica inițială a limitărilor) poate în continuare foarte bine să o facă și de altfel o și face. Sau, pentru a ocoli limitarea ca o persoană să nu dețină ca acționar unic mai mult de o firmă, oamenii își fac o primă firmă, după care o co-dețin pe a doua împreună cu acea firmă. De aceea vedeți multe firme cu acționariat 99,99% X și 0,01% o altă firmă. Evident că acest lucru înseamnă birocrație inutilă în plus de fiecare dată când este convocată o adunare generală sau când firma trebuie să facă diverse acțiuni. Dar toate acestea au costuri și reprezintă sarcini în plus care deturnează întreprinzătorii români de la activitatea lor productivă”, afirmă deputatul Claudiu Năsui.
