Numărul companiilor mari cu cifra de afaceri de peste 1 milion de euro care au intrat în insolvență în primul semestru al anului 2018 a crescut cu aproape 5%, ajungând la 189. Creșterea insolvențelor în rândul firmelor mari reprezintă o problemă sistemică, deoarece acestea propagă un șoc financiar și social mai mare în mediul de afaceri deja foarte polarizat.
Deși numărul insolvențelor din prima jumătate a anului curent este la un minim al ultimilor zece ani, pierderile generate creditorilor sunt la un nivel foarte ridicat, aproape de pierderile maxime din ultimul deceniu.
Coface România a realizat un nou studiu privind evoluția insolvențelor, de această dată luând în considerare cazurile noi din Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI) din primul semestru al anului curent. Conform datelor preliminare publicate de BPI și în baza metodologiei Coface, în primul semestru 2018 au fost deschise 4.199 proceduri noi de insolvență, în scădere cu 5% față de aceeași perioadă a anului anterior, când au fost 4.442 de insolvențe.
Companiile insolvente în primul semestru al acestui an au cauzat însă creditorilor (instituțiilor de credit, furnizorilor etc.) pierderi totale de aproape 5 miliarde lei, în creștere cu 10% comparativ cu aceeași perioadă din 2017.
De asemenea, numărul locurilor de muncă înregistrate de firmele insolvente în primul semestru 2018 este în creștere cu 35%, ajungând la aproape 26.000 de salariați.
Creșterea impactului companiilor insolvente asupra mediului de afaceri este înregistrată pe fondul deteriorării contextului fiscal și antreprenorial din România, care alimentează o fluctuație majoră a ritmului creșterii economice și a companiilor nou înregistrate în comparație cu cele care își întrerup activitatea. Perioada de expansiune este mult peste potențial și poate fi urmată de o recesiune mai dură.
Contextul macroeconomic devine instabil din cauza politicilor fiscale prociclice care alimentează creșterea unui deficit fiscal foarte ridicat într-o perioadă de temperare a creșterii economice.
• Deficitul fiscal în primul semestru 2018 este de -14,96 miliarde lei, cel mai ridicat din ultimii 8 ani, de aproape 2,4 ori peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Decalajul dintre veniturile și cheltuielile publice crește accelerat, în contextul în care trimestrul doi a înregistrat un deficit fiscal de 10 miliarde lei, de două ori peste nivelul din primul trimestru;
• Deficitul fiscal record este determinat de creșterea cheltuielilor publice (+19%), mult mai accelerat față de avansul veniturilor publice (+12,6%). Cheltuielile publice sunt concentrate în proporție de 71% în cheltuieli de personal (care cresc cu 24%, totalizând o creștere de aproape 50% în ultimii trei ani) și cheltuieli cu ajutoare sociale (care avansează cu +14%);
• Creșterile de salarii se reflectă în avansul consumului, care alimentează presiuni inflaționiste semnificative în contextul unei producții domestice limitate. Inflația anuală crește la 5,4% în Iunie, cel mai ridicat nivel din UE;
• Dobânzile din piața monetară interbancară cresc în linie cu inflația, în contextul lansării unei politici monetare restrictive într-un ritm acomodativ (gradual) de către BNR;
• Creșterea economică a decelerat la 4,2% în primul semestru din acest an și se va încadra în intervalul 4% - 4,5% pe parcursul întregului an, semnificativ sub prognoza de 5,5% pe care este bazat bugetul public pentru anul curent;
• Temperarea creșterii economice este determinată de scăderea gradului de încredere a consumatorului, care înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. O explicație este scăderea venitului disponibil din cauza creșterii dobânzilor pentru creditele aflate în derulare și creșterea prețurilor pentru majoritatea produselor din coșul de consum.
Mediul de afaceri este afectat de regenerarea distructivă. Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în primul semestru din 2018 este de 74.442 de firme, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului anterior. În acelasi timp, numărul SRL-urilor nou înmatriculate în primul semestru al anului curent este de 45.276, în scădere cu 19% față de aceeași perioadă din 2017. Acest fapt indică o deteriorare a încrederii în perspectivele economiei pe termen mediu-lung din partea antreprenorilor actuali sau a celor care se gândesc să înființeze o companie.
Sectoarele cu cele mai multe insolvențe
Cele mai multe insolvențe deschise în primul semestru al anului curent au fost în comerțul cu amănuntul (674), urmat de construcții (663) și comerțul cu ridicata și distribuție (624).
“Principalii factori care duc la deteriorarea comportamentului de plată a companiilor, pe de o parte, respectiv scăderea nivelului de încredere a antreprenorilor, pe de altă parte, sunt creșterea cheltuielilor, în special cele cu salariile, utilitățile și combustibilul, creșterea cheltuielilor privind dobânzile și rambursarea creditelor bancare, impredictibilitatea fiscală. La toate acestea se adaugă economia subterană din România, estimată de Comisia Europeană la aproape 28% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE după Bulgaria, ceea ce permite concurența neloială și dificultatea de a fi competitiv, dificultatea de a găsi forță de muncă la un salariu care să reflecte productivitatea reală”, a precizat Iancu Guda, Services Director, Coface România.
